Corespondenta Geist – Gorjan

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în cerneală]

Bucureşti, 7 ianuarie 1969

Dragă domnule Geist,

Acum avem posibilitatea să călătorim peste hotare (în ţările occidentale) în scopuri turistice sau pentru raţiuni de familie. Dar viza şi banii necesari se obţin mai uşor dacă eşti invitat oficial de o organizaţie străină. Am citit în “Contemporanul” că în cursul acestui an Musee National d’Art Moderne din Paris va organiza zece expoziţii a zece pictori şi sculptori, între care şi Brâncuşi. Aş fi foarte fericit să primesc o invitaţie oficială de la Musee Natrional d’Art Moderne, care să-mi permită să merg la Paris în timpul expoziţiei Brâncuşi şi m-am oferit să prezint acolo o comunicare despre colaborarea mea cu Maestrul. În acest scop, m-am adresat doamnei M.N. Pradel de Grandry , care ştie cine sunt, după recomandarea dumneavoastră.

Însă, întrucât dumneavoastră îl cunoaşteţi cu siguranţă pe directorul de la Musee Natrional d’Art Moderne, v-aş ruga să aveţi amabilitatea să interveniţi în favoarea mea pentru ca Musee National să-mi trimită cât mai curând invitaţia necesară, pe numele meu şi la adresa mea. Voi suporta eu însumi, se înţelege, toate cheltuelile de călătorie şi sejur.

Anexez o copie a scrisorii mele către doamna Pradel de Grandry şi aştept amabilul dumneavoastră răspuns.

Al dumneavoastră foarte sincer,

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

GEIST CATRE GORJAN

[ Aerogramă francată cu 13 cenţi, ştampila poştei din New York – 29 ian. 1969, din Bucureşti – 6 feb.1969. Scrisoare manuscrisă]

28 ianuarie 1969

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Vă rog să mă scuzaţi că nu v-am scris mai curând, am fost ocupat, prea ocupat. Am scris însă la Paris unei doamne Menier, conservateur la Musee d’Art Moderne. Doamna de Grandry nu mai lucrează la Musee ci la Louvre, iar pe directorul de la Musee, domnul Jean Leymarie, nu-l cunosc. Doamna de Grandry ar trebui să le expedieze lor scrisoarea şi în orice caz doamna Menier va face tot ce se poate. Cu siguranţă , pentru toţi cei de la Musee ar fi de mare folos să vorbiţi acolo şi îmi închipui că v-ar plăcea să fiţi la Paris , să vedeţi expoziţia Brâncuşi. Sper că lucrurile vor evolua aşa cum doriţi.

Primele dumneavoastră planuri pentru Coloană au fost găsite printre hârtiile lui Brâncuşi. Modulul avea 75 cm în lăţime, cât mi-am putut da seama eu, iar în secţiune nu era pătrat, ca acum, ci un pătrat umflat – poate o neînţelegere, întrucât Coloanele de lemn au secţiunea pătrată. Evident 12 romboizi întregi şi un semiromboid la bază, plus o porţiune înălţată, constituiau proiectul, fără un semiromboid la vârf. Acest lucru este confirmat de dimensiunea totală , 19,25, evident 12 x 1,5 + 75 + 50. Mai există şi o secţiune verticală,prezentând grosimea schimbată şi amplasamentul bolţurilor. Pe un plan al instalării Coloanei , se vede totuşi un pătrat marcat 90 – cm , fără îndoială – plasat în centrul unui cerc cu diametrul de 20 m înconjurat de un cerc aflat la 20 m distanţă, din care pornesc 4 alei radiale late de 10 m, atât cercul mic cât şi cel mare precum şi aleile au o bordură de 2,5 m lăţime dintr-un material oarecare. Colţurile Coloanei sunt orientate spre alei. Fundaţia din beton este marcată “3x3x2” m. Notaţii pe coloanainterioară: “ 2 sect, 200/230; 1 sect, 230/260; 1 sect, 260/300”. Vă aduceţi aminte de aşa ceva?

Cele mai bune urări pentru dumneavoastră şi familia dumneavoastră,

Sidney Geist

11 Bleecker , NY 10012, SUA

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în creion, faţă verso]

Bucureşti, 22 februarie 1969

Dragă domnule Geist,

Mulţumesc mult pentru amabilul răspuns şi pentru intervenţia în favoarea mea la Musee National d’Art Moderne. N-am primit încă nici un răspuns la cererea mea, dar sper să-l primesc curând.

Cât despre desenul despre care îmi scrieţi, este vorba de o încercare intermediară în proiectarea “Coloanei”.

Ştiţi că am denumit numărul de elemente plus ambele semielemente la diferitele coloane “formula de supleţe”.

În atelierul artistului, s-au aflat, între altele, două coloane de lemn cu formulele

½ + 3 + ½ ; ½ + 6 + ½

Coloana lui Steichen (într-o grădină de lângă Paris) avea formula

½+ 9 + ½.

Numărul elementelor creşte întotdeauna cu 3.

„Coloana” din Târgu-Jiu are formula

½ + 15 + ½

După cum vedeţi, din această serie de coloane lipseşte coloana cu formula ˝ + 12 + ½ .

Este chiar cea pe care am încercat s-o studiem mai întâi în 1937. Pe măsură ce numărul elementelor întregi creşte, “modulul” creşte de asemenea. Coloana de la Târgu-Jiu are modulul 45 cm. Încercarea făcută, la care am renunţat ( 1˝+ 12 + ½ ) avea , se înţelege un modul mai mic, adică 37,5 cm. Nu-mi explic de ce lipseşte din desen semielementul de sus. Este cu siguranţă o simplă neglijenţă la desen

Desenul terenului din jurul Coloanei corespunde în mare cu situaţia actuală

Fundaţia din beton de 3x3x2 m corespunde, cred , cu coloana intermediară ( ˝ + 12 + ½ ). Adevărata fundaţie a coloanei reale din Târgu-Jiu este mai mare decât aceasta.

Cât despre secţiunile 200/230, 230/260 şi 260/300, cred că sunt trepte ale fundaţiei proiectate (3x3x2). Orice fundaţie mare are de obicei două sau mai multe trepte, nu este un paralelipiped.

Sper că am lămurit cele găsite printre hârtiile lui Brâncuşi şi care v-au interesat.

Cele mai bune urări pentru dumneavoastră şi familia dumneavoastră,

Al dumneavoastră sincer,

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

GEIST CATRE GORJAN

[ Invitaţie la vernisaj, carte poştală, francată 20 cenţi, ştampila poştei New York – 31 oct.1969, Bucureşti 7 11.69,adresată “M et Mme Ştefan Georgescu-Gorjan, strada Galaţi 18, Bucharest 13”]

SIDNEY GEIST, Sculptură

Centrul de artă Proctor, Colegiul Bard

28 oct 19 nov 1969

Vernisaj:

28 oct 8-10 pm

 

GEIST CATRE GORJAN

[Plic francat cu 20 cenţi, ştampilă neclară la New York, la Bucureşti 12 iunie 1971,scrisoare mss]

7 iunie 1971

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Abia de curând am vizionat filmele lui Pavel Constantinescu despre Brâncuşi şi deci, desigur ,v-am văzut şi pe dumneavoastră. Mi-a făcut plăcere să vă văd, chiar dacă doar câteva momente.

Fiica dumneavoastră mă socoteşte probabil îngrozitor – i-am promis o carte (Limbile romanice de Rebecca Posner) şi nu i-am trimis-o. Am scotocit însă prin tot oraşul şi l-am bătut la cap pe editor , dar nu e de găsit, se pare că tirajul a fost foarte mic. Zilele acestea voi da negreşit peste un exemplar.

Sper că sunteţi bine cu toţii. Vă rog să transmiteţi calde salutări din partea mea soţiei şi fiicei dumneavoastră. Sper să nu treacă prea mult timp şi să ne revedem.

Al dumneavoastră,

Sidney Geist

11 Bleecker St.

NY 10012 SUA

GEIST CATRE GORJAN

[Plic francat cu 21 cenţi, ştampile neclare, scrisoare mss]

24 august 1972

Dragă donnule Georgescu-Gorjan,

Sper că nu vă inoportunez punându-vă o întrebare neobişnuită, la care însă dumneavoastră puteţi răspunde mai uşor decât oricare altul din România.

În ansamblul Brâncuşi de la Târgu-Jiu, axa celor trei piese trece oare prin diagonala secţiunii Coloanei sau este perpendiculară pe o muchie ?

[ facsimil ]

Vă mulţumesc anticipat. Aştept cu nerăbdare să vă văd, cu siguranţă la anul când se pregăteşte un colocviu, şi vă trimit cele mai bune urări, dumneavoastră şi familiei dumneavoastră.

Al dumneavoastră sincer

Sidney Geist

11 Bleecker St

NY 10012

SUA

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în cerneală, datată neclar 25 sept. 1972(?) ]

Dragă domnule Geist,

Îmi cer scuze pentru întârzierea în a vă răspunde la scrisoare. Ştiam din plan cum este plasată Coloana dar, pentru a fi sigur, am fost nevoit să rog pe cineva din Târgu-Jiu să verifice situaţia la faţa locului. Abia astăzi am primit răspunsul corespondentului meu, care a confirmat poziţia din desen şi anume

[facsimil]

Axa longitudinală trece prin diagonala secţiunii Coloanei.

M-am bucurat foarte mult să aflu că veţi reveni la anul în România.

Multe salutări de la soţia şi fiica mea.

Al dumneavoastră sincer

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

Str Galaţi 18

Bucureşti 13

România

GEIST CATRE GORJAN

[Plic francat cu 21 cenţi, ştampila poştei New York 20 nov. 1972, Bucureşti 26 11 72, scrisoare mss]

19 noiembrie 1972

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,,

A fost foarte amabil din partea dumneavoastră să verificaţi pentru mine problema orientării Coloanei. Multe mulţumiri.

Vă mai deranjez cu încă o întrebare. Crezusem că Coloana se află la circa 2 km de Poartă. Dar consultând de curând o hartă, distanţa dintre ele pare să fie cam de 1250 m – ceea ce pare mai rezonabil. Ştiţi cumva care este distanţa? Mi-ar fi de mare ajutor.

În altă ordine de idei, în ultima vreme mi-au venit noi idei cu privire la Poartă şi Coloană. Nădăjduiesc să le fac publicabile şi aştept cu nerăbdare părerea dumneavoastră.

Cele mai bune urări pentru dumneavoastră şi familia dumneavoastră,

Al dumneavoastră,

Sidney Geist

11 Bleecker

NY 100120SUA

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în creion]

12 decembrie 1972

Dragă domnule Geist,

Ca răspuns la scrisoarea dumneavoastră din 12 noiembrie, sunt de părere că distanţa dintre Coloană şi Poartă este de circa 1200-1300 m, ca în harta dumneavoastră. Cred că am şi eu aceeaşi hartă şi aceasta este adevărata distanţă. Distanţa nu poate fi în nici un caz de aproximativ 2 km, întrucât am parcurs-o pe jos de mai multe ori şi nu mi-a luat mai mult de 20 de minute.

Cele mai bune urări , de la mine şi familia mea. An nou fericit!

Al dumneavoastră sincer,

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

Str.Galaţi 18

Bucureşti 13

GEIST CATRE GORJAN

[Plic cu timbrul rupt, ştampila poştei din New York 16 iun.1973, din Bucureşti 23. 6. 73, scrisoare mss]

15 iunie 1973

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Nu v-aţi săturat de întrebările mele? Eu tot cred că am terminat definitiv să vă sâcâi , dar apoi iar se mai iveşte ceva. Tot mereu se dovedesc a avea însemnătate probleme pe care le luasem de bune sau cărora nu le-am acordat atenţie. În orice caz, nu ai cum să observi totul dintr-o dată. Doar în timp poţi afla ce este cu fiecare lucru. Aşa că sper că veţi fi îngăduitor cu mine. M-aţi ajutat deja foarte mult. De data aceasta vreau să aflu care este distanţa dintre Poartă şi Masă la Târgu-Jiu. Termin un articol despre operele din T.-J, care cuprinde un material inedit, şi vă voi trimite un exemplar de îndată ce va fi dactilografiat.

Mai am o întrebare, ceva mai dificilă, la care puteţi să nu vă grăbiţi cu răspunsul dacă este cazul. La viitoarea convenţie anuală a Asociaţiei de Artă a Colegiilor, care se va ţine la Detroit , la sfârşitul lui ianuarie 1974, va exista o discuţie [panel] despre Sculptura Colosală. Am fost rugat să vorbesc despre Brâncuşi. Trebuie să trimit un rezumat până la 1 octombrie. Ceea ce ştiu eu se referă desigur la aspectele istorice , sau în principal la acestea. Dar m-am gândit că ar fi extrem de interesant să dau citire la sesiune unei comunicări de la dumneavoastră referitoare la aspectele tehnice ale dimensiunii reale a Coloanei de la Târgu-Jiu şi poate şi ale dimensiunii acelor Coloane chiar mai înalte, la care Brâncuşi s-a gândit atât înainte cât şi după 1937. Ar putea fi prezentată sub formă de scrisoare sau ca un scurt comentariu ; propria mea lucrare nu va fi foarte lungă. De bună seamă, aş putea găsi şi aici un inginer care să discute cu mine aceste chestiuni, dar sunt convins că atât pe mine cât şi pe alţii ne-ar interesa extrem de mult părerile dumneavoastră în această problemă

Am crezut că la toamnă se va ţine un colocviu la Bucureşti şi sperasem să vă văd atunci , pe dumneavoastră şi familia dumneavoastră. Din păcate, s-a amânat pentru 1976. O să vin cu siguranţă la Bucureşti mai înainte. Sper că sunteţi bine, dumneavoastră , soţia şi fiica dumneavoastră, şi vă trimit cele mai bune urări.

Al dumneavoastră, Sidney Geist

11 Bleecker St

NY 10012 SUA

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă cu cerneală]

iulie 1973

Dragă domnule Geist,

Am primit scrisoarea dumneavoastră din 15 iunie 1973, referitoare la distanţa dintre Masă şi Poartă, precum şi invitaţia de a vă trimite până în octombrie 1973 un scurt comentariu cu privire la aspectele tehnice ale dimensiunii coloanei.

Încă n-am putut face o scurtă călătorie la Tg.Jiu şi n-a făcut o astfel de călătorie nici fratele meu (care este ghid oficial la Oficiul naţional de Turism). Am o groază de îndeletniciri aici în Bucureşti, pentru moment, dar cred că până la toamnă îmi voi găsi timp să fac o excursie la Tg.Jiu. Aş fi putut ruga pe cineva să-mi facă acest serviciu, dar nu am încredere decât în mine şi în fratele meu pentru efectuarea unei măsurători exacte a distanţei. Vă rog să mai aşteptaţi – nu prea mult – până ce voi putea să vă furnizez informaţia dorită.

În privinţa comunicării mele destinate “Panelului despre sculptura colosală” din ianuarie anul viitor, vă voi trimite la timp un scurt comentariu (2-3 pagini dactilo) asupra acestui subiect.

Şi acum câte ceva despre activitatea mea de călător: am fost în Caucaz şi Crimeea timp de trei săptămâni, iar soţia mea şi cu mine sperăm să facem anul acesta o scurtă excursie ăn Grecia, în august sau septembrie.

Am fi foarte fericiţi să vă revedem. V-am făgăduit o excursie cu automobilul la minunatele mănăstiri din Bucovina şi sper ca acest lucru să se realizeze la anul.

Al dumneavoastră sincer,

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în cerneală]

Dragă domnule Geist,

În continuarea scrisorii mele din iulie 1973, sunt acum în măsură să vă informez că distanţa dintre Masă şi Poartă este de aproximativ 130 m, după cum a măsurat-o fratele meu , care a fost la Tg.Jiu săptămâna trecută (vedeţi, vă rog, schiţa).

[facsimil]

Găsiţi anexat şi un exemplar dintr-un scurt comentariu asupra aspectelor tehnice ale mărimii Coloanei de la Tg.Jiu, destinat panelului despre Sculptura Colosală, ce se va ţine anul viitor la Detroit.

Ne-am bucura foarte mult să vă revedem aici în România.

Al dumneavoastră sincer,

[Ştefan Georgesscu-Gorjan]

Bucureşti, 15 sept. 1973

Anexă

[Pentru panelul asupra Sculpturii Colosale, ce se va ţine la Detroit în ian. 1974]

Scurt comentariu asupra aspectelor tehnice ale dimensiunii „Coloanei Infinite”

a lui Brâncuşi

de Ştefan Georgescu-Gorjan, constructorul Coloanei de la Tg.Jiu

Bucureşti, România

Coloanele infinite ale lui Brâncuşi respectă două legi geometrice.

Prima lege, denumită de mine “a armoniei plastice”, mi-a fost comunicată chiar de artist, în 1937, când am dimensionat împreună “Coloana Infinită” de fontă de la Tg.Jiu. Ea se referă la dimensiunile elementului de coloană (v. fig.1), care respectă următoarele rapoarte:

  • : (2) : (4)

[facsimil]

În această formulă, (1) este modulul , egal cu latura de la baza elementului. Coloana de la Tg.Jiu are un modul de 45 cm, lăţimea centrală a unui element este de două ori mai mare, adică 2×45=90 cm, iar înălţimea unui element este de patru ori mai mare, adică 4×45=180 cm.

A doua lege este reprezentată de formula denumită de mine “a supleţei”, care pentru “Coloana Infinită” de la Târgu-Jiu este:

½ +15 + ½

Aici , “15” reprezintă numărul de elemente întregi de coloană, iar “1/2” reprezintă semielementele de la vârful şi baza Coloanei

Coloanele Infinite cioplite sau concepute de Brâncuşi se integrează în următoarea serie:

½ + 3 + ½ (Col.Inf. III)*

½ + 6 + ½ (Col. Inf. I)*

½ + 9 + ½ ( Voulangis)

………… (?)

½ + 15 + ½ (Tg.Jiu)

[* Conform denumirilor date de Sidney Geist în cartea sa

Brancusi. A study of the Sculpture, Grossman Publishers,

New York, 1968]

O Coloană având “formula de supleţe” ˝ + 9 + … (fără semielement în vârf) a fost găsită ca proiect printre hârtiile lui Brâncuşi, de către domnul Sidney Geist. Dânsul mi-a comunicat datele respective, ceea ce mi-a permis să închei seria coloanelor cu 3, 6, 9, 12 şi 15 elemente întregi, cioplite sau concepute de Brâncuşi.

Înălţimea “Coloanei Infinite” de la Târgu-Jiu este de 29,35 m. Se ridică două semne de întrebare : oare Coloana din Tg.Jiu ar fi putut fi mai înaltă de 30 m şi oare ar fi dorit sculptorul să ridice la Târgu-Jiu o Coloană mai înaltă? Răspunsul meu la aceste întrebări este afirmativ. Totuşi, “Coloana Infinită” de la Târgu-Jiu a fost un compromis între posibilităţile tehnice şi resursele financiare de care s-a dispus la acea epocă. Brâncuşi cunoştea bine aceste limitări (el însuşi nu a fost remunerat pentru lucrarea sa capitală), astfel încât s-a declarat mulţumit cu înălţimea de aproximativ 30 m, stabilită de comun acord de artist şi de mine. “Coloana Infinită” s-a realizat cu modulul de 45 cm şi formula de “supleţe” ˝ + 15 + ½ , stabilită de Brâncuşi.

Este posibil să se dubleze mărimea “Coloanei Infinite” de la Târgu-Jiu, adică să se dubleze dimensiunile elementelor şi înălţimea Coloanei. Modulul ar avea 90 cm, iar înălţimea unui element ar fi de 360 cm.În acest caz, înălţimea “Coloanei Infinite” ar fi de aproximativ 60 m.

La o dublare a dimensiunilor elementului, suprafaţa expusă vântului ar spori de patru ori, iar cum Coloana ar urma să fie de două ori mai înaltă, momentul de răsturnare ar spori de 4×2=8 ori.

Momentul de rezistenţă al profilelor din care este constituit miezul din oţel care susţine elementele din fontă ale Coloanei poate creşte şi el, într-adevăr, de circa opt ori (la dublarea laturii pătratului), dar cu un consum de material de 8 ori mai mare decât la „Coloana Infinită” de la Târgu-Jiu : de 4 ori în suprafaţă şi de 2 ori în înălţime). Sporul de greutate ar putea fi ceva mai mic decît de 8 ori, dacă s-ar folosi pentru miezul de oţel un material cu caracteristici de rezistenţă superioare.

De-aci rezultă că, respectând legea a doua, a supleţei, stabilită de Brâncuşi însuşi pentru Coloana sa din Târgu-Jiu, s-ar putea construi o Coloană de două ori mai înaltă cecât cea din Târgu-Jiu, dar cu o cheltuială de cel puţin 8-10 ori mai mare.

S-ar putea oare construi, cu acelaşi modul , deci cu acelaşi element ca la Târgu-Jiu, o coloană de două ori mai înaltă, aşa cum au pretins unii comentatori neavizaţi, după descoperirea unei fotografii trucate, publicată într-un ziar local din Târgu-Jiu în 1937-38? Răspunsul meu este categoric nu, deoarece suprafaţa expusă vântului ar spori de două ori , în timp ce momentul de răsturnare ar creşte de 2×2=4 ori ( de 2 ori din cauza măririi forţei de răsturnare şi de 2 ori din cauza deplasării la o înălţime dublă a punctului de aplicare a acestei forţe).

Este evident că, din cauza limitărilor impuse de materialele existente astăzi ( fără să vorbim de cele existente în 1937 în România) – cu toate progresele realizate de tehnologia oţelului – o coloană de înălţime dublă faţă de cea de la Târgu-Jiu nu s-ar putea ridica folosind elementul cu modulul de 45 cm. S-ar mai putea adăuga câteva elemente peste cele 15, dar numai dacă s-ar utiliza pentru miezul central de susţinere al Coloanei un oţel modern mult mai rezistent .

 

GEIST CATRE GORJAN

[ Plic francat 70 cenţi, ştampilă neclară pentru SUA, pentru Bucureşti 21. 10. 73. În plic extras din revista Artforum, New York, octombrie 1973 (The Centrality of the Gate), cu dedicaţie scrisă de mână]

Domnului Georgescu-Gorjan, cu cele mai bune urări – şi scuze!

Sidney Geist

[În acelaşi plic, o copie a scrisorii cu corecturi la articol, adresată la 10 octombrie 1973 redacţiei revistei Artforum (667 Madison Ave, New York 10021)

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în creion, cu variantă şi în limba română]

29 oct. 1973

Dragă domnule Geist,

Multe, multe mulţumiri pentru articolul dumneavoastră extrem de interesant, publicat într-un număr recent din “Artforum”, care aruncă o lumină nouă asupra operelor lui Brâncuşi din Tg.Jiu. Este foarte originală şi ingenioasă apropierea făcută de dumneavoastră între Poarta Sărutului şi Arc de Triomphe du Carrousel. Cred că această “apropiere” are multe şanse să coincidă cu realitatea.

Deasemenea, găsesc foarte ingenioasă interpretarea seriilor de coloane pe baza numărului de elemente egal cu multipli de trei ai primelor numere impare.

Mărturisesc că noi toţi – soţia mea, fiica mea şi cu mine – am citit cu vie plăcere frumosul dumneavoastră articol, admirând cu deosebire splendida limbă engleză în care este scris.

Găsesc, deasemenea, foarte îndreptăţite reproşurile făcute redactorului de la “Artforum”, în legătură cu felul cum v-a tratat importantul articol. Aveţi perfectă dreptate, şi asta v-o spun în calitate de fost editor , preocupat mereu de respectul textelor, aşa cum au fost scrise de autori.

Vă mulţumesc încă o dată.

Al dumneavoastră foarte sincer,

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

P.S. Am făcut o greşeală la pagina 2 a articolului pe care vi l-am trimis în sept. 1973. Sunt convins că aţi corectat-o, căci era evidentă:

“O Coloană cu formula de supleţe ˝ + 12 +…” ( în loc de ½ + 9 +… , cum greşit scrisesem).

GEIST CATRE GORJAN

[Plic francat cu 21 cenţi, ştampila New York 3 dec. 1973. Scrisoare mss]

2 decembrie 1973

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Vă rog să scuzaţi încetineala mea la scris. În ultima vreme am fost chiar mai ocupat decât de obicei, întrucât la începutul lui martie o să am o expoziţie de sculptură.

Am fost încântat să primesc scrisoarea dumneavoastră despre articolul meu din Artforum şi bucuros să aflu că socotiţi că teza mea referitoare la Arc du Carrousel ar putea fi valabilă. Apropo, s-ar putea să nu fi reieşit limpede din articol (se pare că altor cititori nu le-a fost clar ) că nu am comparat întregul Arc cu Poarta Sărutului, ci doar arcele mai mici de pe dreapta şi stânga. Pe fotografie îi indicasem tipografului să facă o planşă cu micul arc la 100% şi tot restul la 50 %, dar nu a făcut-o. Asta-i eficienţa americană şi una din cele câteva deficienţe ale articolului, în afara celor la care a contribuit redacţia. Se pare că Revue Roumaine d’Histoire de l’Art ar dori să retipărească articolul, aşa că poate îl voi vedea aşa cum trebuie să fie.

Probabil că aţi văzut deja traducerea în română a cărţii mele. Dacă da, cred că socotiţi, ca şi mine, că am avut ghinion cu editarea, în ultima vreme. Cartea este frumos tradusă şi îmi place formatul mic, dar tot restul contravine caracterului originar al cărţii – aspectul de întreg şi unitatea dintre text şi ilustraţii. Coperta este deosebit de decepţionantă – un Sărut care arată ca o bucată de aluat şi un autor care arată ca un idiot.

Articolul meu despre aspectul “colosalului” la Brâncuşi merge înainte şi mă întreb dacă n-aţi dori să comentaţi o idee de-a mea despre ultima iniţiativă a lui Brâncuşi legată de Coloană. Aţi citit cumva un articol de-al meu din Tribuna 14 feb.1966, “O Coloană la sfârşit”? Ei bine, într-o ultimă scrisoare către un colecţionar din Chicago, Brâncuşi vorbeşte despre o Coloană acoperită cu oţel inoxidabil şi înaltă de 400 m. Întrucât cunoaştem felul în care Brâncuşi folosea modulul, se pot imagina mai multe coloane cu această înălţime În acest sens am procedat astfel : există în orice caz romboizi întregi într-un număr divizibil prin 3 ; două semimodule ; plus un sfert de lungime la bază. Făcând încercări cu un număr diferit de romboizi, am constatat că o coloană din 12 romboizi întregi are înălţimea de 397,5 m (foarte apropiată de 400 m), romboizii având măsurile 15 : 30 : 60 (cifre care-mi par foarte brâncuşiene).

[Corectura inginerului Gorjan pe text : 7,5 : 15 : 30] [Facsimil]

Ar fi fezabilă o astfel de Coloană? La o atare înălţime – 1312, 5 picioare- ar fi cu circa 37 picioare mai înaltă decât vârful Observatorului de la etajul 102 de la Empire State Building. Dacă o Coloană cu 12 module întregi nu este fezabilă mecanic, ce Coloană socotiţi că ar fi realizabilă? V-ar interesa să vă gândiţi la acest lucru? Oricare ar fi situaţia, mi se pare că proiectul lui Brâncuşi depăşeşte chiar posibilităţile financiare ale milionarilor din Chicago. (Acel mare brâncuşian, Istrati, are, se pare , planurile lui Brâncuşi, dar eu nu tratez cu el). Nu ştiu însă cum să încep să mă gândesc la o Coloană înaltă de 400 m, dacă sub aspect mecanic sau financiar.

De câtăva vreme am o carte pentru fiica dumneavoastră. Cântăreşte o tonă dar o să v-o trimit săptămâna aceasta.

M-am bucurat să primesc veşti de la dumneavoastră. Crăciun fericit şi cele mai bune urări de Anul Nou, dumneavoastră şi familiei dumneavoatră.

Al dumneavoastră,

Sidney Geist

11 Bleecker

NY 10012

GEIST CATRE GORJAN

[ Plic francat cu 21 cenţi, ştampila poştei : New York – 5 dec. 1973 , Bucureşti – 19. 12. 73, scrisoare mss]

4 decembrie 1973

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Cu toată aritmetica mea, îmi dau seama că cifrele din ultima mea scrisoare – pentru o Coloană cu 12 romboizi întregi şi înălţime de aproximativ 400 m – sunt greşite . În loc de 15 : 30 : 60 m ar fi trebuit să fie 7,5 : 15 : 30 m. Deci o Coloană cu o lăţime de 15 m. Credeţi că o astfel de Coloană este fezabilă?

Mă gândesc acum că şi o Coloană cu 9 romboizi ar fi o posibilitate, ţinând seama de faptul că şi aici proporţiile sunt foarte bune.

[Facsimil]

Dacă aceşti romboizi ar măsura 10 : 20 : 40 m, ar genera o Coloană de 410 m înălţime, cifră care se apropie deasemenea de 400 m. Ar fi posibil să se realizeze o astfel de Coloană din punct de vedere mecanic, dacă aceea cu 12 romboizi nu ar fi posibilă?

Sper să aveţi răbdare cu toate întrebările mele şi sper că problema vă mai interesează încă. De îndată ce lucrarea mea va fi întocmită bine, vă voi trimite un exemplar cu note pe diapozitive. O să am destule diapozitive cu etapele construirii Coloanei din Târgu-Jiu (vreo 6 de fapt) , ca să pot prezenta un astfel de film.

Cele mai bune urări şi multe mulţumiri pentru ajutor,

Sidney Geist

11 Bleecker

NY 10012

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în cerneală]

Bucureşti, 12 dec. 1973

Dragă domnule Geist,

Tocmai eram pe punctul de a vă trimite o felicitare de sărbători, când am primit scrisoarea dumneavoastră din 2 decembrie 1973. Am făcut în grabă un calcul de verificare pentru coloana colosală, pe care-l reproduc mai jos.

Am citit în presă o notiţă despre traducerea cărţii dumneavoastră în română, dar n-am avut încă ocazia să văd un exemplar. O să-l sun pe domnul Brezianu şi voi cumpăra sau obţine un exemplar din carte ,cu siguranţă. Ce păcat că aţi avut atâta ghinion cu editurile anul acesta! Dar persoanele care îl cunosc pe Brâncuşi vor înţelege cu certitudine ceea ce aţi dorit să spuneţi în articolul din Artforum (după cum am înţeles şi eu ). Acum, un rezumat al calculelor mele .

O Coloană de 400 m înălţime (exact 397,50 m, după cum aţi presupus) ar avea 13,25 module, cu înălţimea de 30 m şi latura pătratului de la capete de 7,5 m , iar latura la jumătatea înălţimii de 15 m.

[Facsimil]

Suprafaţa expusă la vânt va fi de aproximativ 4500 m.p. (pentru întreaga coloană). La o viteză a vântului de 150 km/oră (42 m/sec) rezultă o presiune a vântului de 177 kg/m.p., adică o forţă de aproximativ 800.000 kg aplicată pe mijlocul Coloanei ( la 200 m de la sol).

Greutatea Coloanei ( la o grosime a peretelui de l5 cm) ar fi de 2700 m.c. x 8000 kg /m.c. = 21.600 t (numai modulele).

Miezul de rezistenţă (v. schiţa), cu o suprafaţă a secţiunii de 7×7-6×6 = 13 m.p. şi un volum total de 5200 m.c. ar avea o greutate de 5.200.x 8.000 =41.600.000 kg (41.600 t )

[Facsimil]

Greutatea Coloanei + Greutatea miezului :

21.600 + 41.600 = cca 63.000 t

Modulul de rezistenţă al miezului ar fi :

W = (H exp 4 – h exp 4) / 6 H = 26.700.00 cm c

Momentul de încovoiere al Coloanei :

M ind b = 800.000 kg x 20.000 cm (= 200 m ) = cca 16.000.000.000 cm-kg

Solicitarea la încovoiere: M ind b / W = 16.000,000,000 / 26.700.000 = cca 600 kg/ cm p ( o cifră relativ mică – de unde rezultă că este posibilă construirea coloanei, chiar dacă vitezele vânturilor în SUA depăşesc 150 km/oră şi dacă se ţine seama şi de solicitarea suplimentară , în caz de cutremure ).

Blocul de fundaţie trebuie să asigure:

  • o rezistenţă suficientă la răsturnare (nu este o problemă dificilă)
  • o presiune pe sol adecvată (aprox. 1,5 – 2 kg / cm p, în funcţie de rezistenţa solului)

Ultima condiţie impune o suprafaţă a blocului de fundaţie de aprox. 30 x 30 m (poate ceva mai puţin), cu o adâncime de cca 20 m

În interiorul Coloanei (spaţiu , un pătrat de 6 x 6m) s-ar putea monta un ascensor cu acces subteran, până la vârful Coloanei. Platforma de la înălţimea de 400 m ar fi destul de mare (15 x 15 m ) pentru ca un număr mare de oameni să se poată bucura de perspectivă.

Preţul de cost ar fi enorm : 50.000 – 60.000 t structuri metalice, plus structura de oţel din fundaţie, plus blocul masiv din beton, plus ascensorul , etc – chiar şi pentru milionarii americani, după cum aţi spus-o. Ca să nu vorbim de costurile asamblării şi montării. Întreaga Coloană ar trebui montată concomitent cu construirea ascensorului ; construcţia miezului şi a modulelor ar trebui să fie făcută din piese detaşabile, asamblabile pe loc etc.

Am estimat costul acestei Coloane la aproximativ un miliard de lei (cam 60 sau 70 milioane de dolari!), poate şi mai mult.

Am făcut un calcul brut şi simplificat – menit să dea o idee despre greutate, forţe, dificultăţi şi costuri. Aş putea, după cum am spus, să trag concluzia că construcţia este posibilă. Pentru comparaţie, să luăm Obeliscul din Washington, care are o înălţime de aprox. 200 m şi latura la bază de aprox.15 m. Coloana Infinită colosală ar fi mai dificil de proiectat şi construit: jumătate din dimensiunea laturii de la bază ( 7,5 m) şi înălţime dublă (400 m) !

Sper că v-am satisfăcut curiozitatea şi vă autorizez să folosiţi acest material pentru lucrarea pe care o elaboraţi.

Al dumneavoastră foarte sincer,

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

GEIST CATRE GORJAN

[Plic francat cu 21 cenţi, ştampila poştei din New York – 22 dec. 1973, scrisoare mss]

22 decembrie 1973

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Vă mulţumesc de astă dată pentru magnifica şi generoasa dumneavoastră analiză a posibilităţii de a se construi Coloana despre care v-am scris. Voi căuta un prilej de a o publica cândva, poate ca adenda la comunicarea mea, dacă se va publica vreodată, sau la o analiză mai completă asupra evoluţiei Coloanei, pe care nădăjduiesc s-o scriu într-o zi. Acum îmi pare rău că frumoasele dumneavoastră calcule vor fi rezumate într-o scurtă frază , în cadrul discursului meu de 20 de minute.

Vă voi trimite copii xerox ale scrisorii dumneavoastră , de îndată ce voi avea ocazia să le fac. Am trimis în fine cartea pentru fiica dumneavoastră – e întotdeauna o problemă ambalarea şi mersul la poştă. După ce am stat la o coadă lungă (Crăciunul !) ca s-o expediez, n-am mai avut răbdare să stau la o altă coadă ca s-o înregistrez. Sper că n-a fost un lucru neînţelept.

Cele mai bune urări pentru dumneavoastră şi familia dumneavoastră,

La mulţi ani ! [în română în original]

Al dumneavoastră

Sidney Geist

11 Bleecker

NY 10012

SUA

GEIST CATRE GORJAN

[ Ilustrată francată cu 16 cenţi, pe verso “Cap de negru” de John Singleton Copley, Detroit Institute of Arts, ştampilă neclară, probabil 25 ian. 1974, Detroit, text scris de mână]

24 ian. 1974

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Lucrarea o citesc mâine şi nu v-am trimis-o deoarece îi tot fac modificări – chiar şi astăzi. Dar o să v-o trimit – şi o ilustraţie când o s-ajung înapoi la New York.

O să încep să predau din nou şi înainte de expoziţie am câteva săptămâni agitate.

Oare după aceea voi putea s-o iau mai uşor?

Cele mai bune urări,

Sidney Geist

GEIST CATRE GORJAN

[ Plic francat cu 70 de cenţi, ştampile neclare. Dactilograma articolului lui Geist “Brâncuşi şi colosalul”, prezentat la 25 ianuarie 1973 la Detroit. Pe articol dedicaţia scrisă de mână]

Lui Ştefan Georgescu-Gorjan, cu mulţumirile mele,

Sidney Geist

GEIST CATRE GORJAN

[Invitaţie la vernisaj pe carte poştală nefrancată, ştampile neclare ]

ARTISTS SPACE 155 Wooster Street, N.Y. 10012 . 3 EXPOZIŢII 2-30 martie, 1974

SIDNEY GEIST Sculptură selectată de Philip Pearlstein. MARVIN TORRFIELD Sculptură selectată de Don Judd. JOHN TORREANO Pictură selectată de Chuck Close

Scopul galeriei “Artists Space” este să prezinte expoziţii ale unor artişti neafiliaţi la galerii comerciale sau cooperative.Artiştii care expun trebuie să fie aleşi de alţi artişti

Sponsorizat de Comitetul pentru Arte Vizuale, cu sprijinul Consiliului de Stat pentru Arte din New York

GEIST CATRE GORJAN

[ Plic francat cu 120 franci – timbru sec, ştampila poştei din Paris – 2 VIII 75, din Bucureşti –9 aug 75, scrisoare manuscrisă]

4 august 1975

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Elementele naturii ne-au fost potrivnice, astfel încât, spre marele meu regret, nu v-am întâlnit la Bucureşti. Sper că aţi ajuns cu bine acasă, în ciuda greutăţilor. Eu însumi am răcit la Bucureşti, după ce am alergat două zile prin ploaie şi abia am reuşit să mă fac bine. Sejurul meu a fost prea scurt. Avusesem de gând să fac prea multe lucruri într-un interval prea scurt. Acum încerc să urmăresc aici câteva probleme legate de Brâncuşi dar, desigur, pe măsură ce mergi în profunzime, lucrurile sunt mai dificile.

Nădăjduiesc să vă văd în curând. Cele mai bune urări pentru dumneavoastră şi familia dumneavoastră.

Al dumneavoastră,

Sidney Geist

40 Lelio

88 rue Didot

Paris 75014

 

GEIST CATRE GORJAN

[ Extras din „Studies in the History of Art”, 1974, articolul „Brancusi , the Meyers, and Portrait of Mrs. Eugene Meyer, Jr.” , cu dedicaţie manuscrisă]

Domnului Georgescu-Gorjan cu cele mai bune urări, Sidney Geist, 22 ian. 1976

 

GEIST CATRE GORJAN

[Invitaţie la vernisaj, carte poştală ilustrată cu o lucrare de Sidney Geist pe o faţă, pe cealaltă francare cu 21 cenţi, ştampila poştei din New York – 3 feb. 1976, din Bucureşti 6. 2. 76]

Sidney Geist 17 februarie – 6 martie 1976 vernisaj marţi 17 feb. 5 –7 p.m.

Galeria Ingber 3 East 78 St NY 10021 (212) 744-3158

[Facsimil]

GORJAN CATRE GEIST

[ Ciornă în cerneală]

8 februarie 1976

Dragă domnule Geist,

Tocmai am primit studiul dumneavoastră “Brancusi, the Meyers and Portrait of Mrs Eugene Meyer Jr”, care mi-a plăcut foarte mult. Înclin să fiu de acord cu teoria dumneavoastră referitoare la portretul făcut de Steichen tinerei Agnes E. Meyer şi la influenţa pe care ar fi putut-o avea asupra capacităţii imaginative şi creatoare a lui Brâncuşi.

Am aflat şi o serie de informaţii interesante cu privire la influenţa pe care America de Nord a exercitat-o asupra perioadei de început a activităţii lui Brâncuşi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Săptămâna viitoare (la 15 februarie), voi lua parte la un simpozion despre Brâncuşi , la Târgu-Jiu. Voi prezenta şi o scurtă comunicare despre dimensiunea posibilă a unei coloane mai înalte la Târgu-Jiu, ca răspuns la cei care au comentat fotografia trucată publicată într-un ziar local din Târgu-Jiu la sfârşitul lui 1938.

Sper să vă revăd anul acesta aici, poate la vară.

Multe salutări de la soţia şi fiica mea,

Al dumneavoastră foarte sincer,

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

 

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în cerneală]

26 ianuarie 1977

Dragă domnule Geist,

A trecut multă vreme de când n-am mai primit veşti unul de la altul. Am sperat să vă întâlnesc anul trecut în septembrie aici la Bucureşti, la Simpozionul Internaţional Brâncuşi, dar am aflat că v-a fost imposibil să veniţi. Mi-a părut foarte rău.

La începutul lui decembrie 1976 v-am trimis o felicitare de sărbători. Aţi primit-o? Mă tem că nu.

Şi acum ajung la principala temă. M-am hotărât să-mi adun toate articolele despre Coloană şi Brâncuşi, să consemnez tot ce ştiu, să adaug toate documentele, fotografiile, schiţele, calculele, desenele, etc., să reproduc amintirile Tatei, ale fratelui meu, ale unor persoane care care l-au cunoscut pe Brâncuşi în tinereţe, aici în România – şi să public o carte, poate împreună cu cioplitorul în piatră, Ion Alexandrescu.

Am scris deja multe lucruri, dar am nevoie de mai multe informaţii. Ştiţi cât de mult vă preţuiesc ( la fel ca şi prietenul nostru comun Barbu Brezianu). Fiica mea a fost redactorul cărţii lui Brezianu în engleză, “Brancusi in Romania„. Ea mi-a vorbit despre noua şi frumoasa dumneavoastră carte “Brancusi. The Sculpture and Drawings”, 1975.

Ştiu că este vorba de o carte frumoasă şi scumpă. Aţi avea amabilitatea să-mi trimiteţi şi mie un exemplar? Am nevoie de tot ceea ce aţi scris, ca lucrări de referinţă pentru viitoarea mea carte. Vă rog să-mi spuneţi dacă aveţi nevoie de vreo carte de artă de la noi şi o să v-o trimit. Vă voi trimite, se înţelege, şi un exemplar din viitoarea mea carte.

Vă rog să-mi acordaţi permisiunea de a vă cita, în legătură cu anumite probleme cuprinse în cărţile şi articolele dumneavoastră, în special din articolul “Brâncuşi şi colosalul” pe care aţi avut amabilitatea să mi-l trimiteţi , precum şi să mă autorizaţi să reproduc câteva fotografii.

N-am prea scris mare lucru în perioada care s-a scurs (ultimul meu articol datează din 1970, dacă nu pun la socoteală comunicările pentru cele două simpozioane din 1976). Întrucât au apărut unele informaţii inexacte despre Coloană şi constructorii săi, intenţionez să dau un răspuns, ca lucrurile să fie corecte.

Aştept cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră şi vă mulţumesc anticipat pentru bunăvoinţă,

Al dumneavoastră foarte sincer,

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

GORJAN CATRE GEIST

[Plic francat cu 31 cenţi, ştampila poştei : New York – 11 feb. 1977 , Bucureşti – 18. 2. 77 . Scrisoare manuscrisă]

10 februarie 1977

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Se pare că tirajul cărţii mele s-a epuizat şi se pregăteşte altul. De îndată ce vor fi disponibile exemplare, îmi va face plăcere să vă trimit unul. Nu ştiu însă ce aţi putea afla despre Târgu-Jiu din carte. Puteţi , desigur , să citaţi orice fragment care vă serveşte. Comunicarea mea, “Brâncuşi şi colosalul”, pentru care ajutorul dumneavoastră a fost atât de important, a fost prezentată la o întâlnire a Asociaţiilor de Artă din Colegii, la Detroit, în 1974. Am evitat s-o public, până ce voi putea să scriu ceea ce, în opinia mea , este preambulul lucrării – o discuţie despre evoluţia Coloanei.

Sunt încântat să aflu că veţi strânge laolaltă toate amintirile dumneavoastră şi documentele referitoare la Brâncuşi. Este absolut obligatoriu să obţineţi o copie a desenelor dumneavoastră pentru Coloană de la Musee d’Art Moderne. Sau aţi şi făcut-o? Oricum, persoana care se ocupă de materiale este Marielle Tabart, Musee National d’Art Moderne, CNAC GP Paris. O cunoaşteţi? Să-i scriu eu? Sper că pot propune ca dumneavoastră să precizaţi ceea ce cunoaşteţi despre proiectul Templului Meditaţiei. Sunteţi singurul în măsură să ştiţi ceva despre gândurile lui Brâncuşi în această problemă, ceea ce nu a împiedicat o seamă de persoane complet incompetente să publice o groază de absurdităţi pe această temă.

Ideea de a lucra cu Alexandrescu pare foarte bună. Articolul lui din 1965 din Ramuri este unul din cele mai importante în literatură şi în plus este cu desăvârşire fermecător. Trebuie să mărturisesc că am primit felicitarea dumneavoastră de Crăciun şi mi-a făcut mare plăcere. Vă rog să mă iertaţi că am neglijat să răspund – am fost foarte ocupat. Am regretat că nu am fost la Bucureşti în septembrie, în special pentru că m-aş fi bucurat să vă văd, pe dumneavoastră şi familia dumneavoastră, şi mă gândesc adesea la dumneavoastră.

Am apreciat nota dumneavoastră despre articolul meu cu “Mrs Meyer…”Aţi văzut noile mele teorii despre Cuminţenia în catalogul Duisburg? Dacă aveţi nevoie de ceva pentru cartea dumneavoastră, vă rog să-mi scrieţi. Vă doresc succes! Cele mai bune urări pentru dumneavoastră , soţia şi fiica dumneavoastră.

Al dumneavoastră ,

Sidney Geist

 

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în cerneală]

Bucureşti, 24 februarie 1977

Dragă domnule Geist,

Vă mulţumesc pentru amabila scrisoare din 10 februarie. Nici nu vă puteţi închipui ce bucuros am fost să am din nou veşti de la dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât acum eu sunt cel care are nevoie de ajutorul dumneavoastră.

Mă interesează cartea dumneavoastră din 1975 despre Brâncuşi, întrucât doresc să cunosc ultimele dumneavoastră descoperiri, faţă de volumul din 1968. Mă interesează cu deosebire să aflu mai multe despre toate coloanele din lemn şi despre cea din ghips.

Singurele documente fotografice despre coloane accesibile mie sunt cele publicate de Carola Giedion-Welcker în 1958, de duneavoastră în 1968, de Paul Fierens în 1933 (Sculpteurs d’aujourd’hui, Paris) şi de Pierre Vaisse în 1967( L’Information d’histoire de l’Art, nr 3).

I.Toamna trecută am cunoscut-o pe domnişoara Marielle Tabart la Simpozion şi am rugat-o să-mi trimită câteva fotografii ale coloanei, făcute de Brâncuşi. Mi-a promis că o va face. I-am scris la 18 ianuarie la o adresă nesigură şi am repetat cererea la 18 februarie. De data aceasta i-am scris la adresa de acasă (32, rue Mazarini, Paris VI). Iată ce-i solicitam:

  • câteva fotografii ale coloanelor din vechiul atelier al lui Brâncuşi ( dacă nu fotocopii, cel puţin copii xerox)
  • numărul de elemente întregi la coloanele din lemn şi ghips din atelierul de la Musee National d’Art Moderne.

Vă mulţumesc foarte mult pentru amabila sugestie ca eu să obţin neapărat de la domnişoara Marielle Tabart o copie a desenelor mele pentru Coloană. V-aş fi foarte recunoscător dacă i-aţi scrie în acest sens. Poate aveţi mai mult succes decât mine.

II. M-aţi îndatora foarte mult dacă mi-aţi comunica numărul de elemente întregi ale coloanelor din lemn şi al celei de ghips, în caz că le-aţi notat în timpul şederilor dumneavoastră la Paris.

III, Compararea mai multor documente fotografice m-a dus la concluzia pe care v-aş ruga s-o verificaţi, şi anume că au mai existat două coloane care s-au pierdut.

Anexez două copii xerox ale unor fotografii din cartea doamnei Carola Giedion-Welcker despre Brâncuşi.

Pe xeroxul I se văd trei coloane (A, B şi C) care par să aibă 6 elemente întregi. Sunt aproape sigur că coloanele A şi B au 6 elemente întregi. Cât despre coloana C, s-ar putea să aibă 6 elemente dacă stă pe un piedestal; s-ar putea să aibă mai multe elemente dacă stă direct pe podea.

Pe xeroxul II, se văd două coloane (D şi E). D are 6 elemente întregi, E are 9.

Am măsurat coloanele pe planşele cărţii (nu pe xerox) şi am găsit înălţimile relative ale elementelor lor, după cum urmează:

Xerox I – Coloana A, 34 mm Coloana B, 27 mm, Coloana C, 27 mm

Raport 1 : 0,79 : 0,79

Xerox II – Coloana D, 34 mm Coloana E, 23 mm

Raport 1 : 0.68

Rapoartele diferite par să indice existenţa unei a şasea coloane.

După părerea mea, coloana A este totuna cu coloana D şi există în total 4 coloane de lemn diferite pe ambele fotografii : A (D), B, C, E. Dacă adăugăm coloana Voulangis şi coloana Sisler, rezultă 6 coloane , din care 2 s-au pierdut.

Care este părerea dumneavoastră în această privinţă? Aş dori să vă cunosc opinia, bazată pe fotografiile MNAM pe care le-aţi consultat. Din acest motiv i-am cerut fotografiile şi domnişoarei Tabart.

IV: Am studiat atent fotografia de la pagina 72 a cărţii dumneavoastră din 1968, în care sunt reproduse trei coloane (sau fragmente) expuse la Galeria Brummer. Este foarte limpede că toate coloanele sunt plasate pe podea şi ajung foarte aproape de tavan, adică au cam aceeaşi înălţime. Înălţimea este probabil de 3,60 m, adică cea a fragmentului din coloana Voulangis (de la stânga).

Totuşi dumneavoastră aţi identificat coloana din mijloc (nr. 123) cu Coloana Infinită I de 161 ˝ ţoli şi cea din dreapta (nr. 125) cu Coloana Infinită III, 118 ţoli, ambele la MNAM. Dimensiunile celor două coloane din lemn de la MNAM (nr. 123 şi 125) diferă faţă de cele din fotografia de la pagina 72. Puteţi să explicaţi acest lucru ?

Coloana din dreapta, cu doar 5 elemente, pare să fie şi ea doar un fragment de coloană, ca şi cea de la Voulangis, expusă la Galeria Brummer. Mă interesează foarte mult părerea dumneavoastră în această privinţă, întrucât doresc să public o teorie cu care să fiţi de acord. În această problemă aveţi la îndemâmă mai multe mijloace de informare decât am eu. Aş fi foarte fericit să pot include în cartea mea mai multe pagini scrise de dumneavoastră, cu privire la coloanele de lemn şi la cea din ghips.

V. Templul din Indore. Intenţionez, fără doar şi poate, să scriu tot ce ştiu despre acest subiect mult discutat. Am cunoscut-o pe domnişoara Florence Hetzler (Chateau Rochambeau – 10623 Scarsdale, NY ), care mi-a trimis material documentar despre palatul maharajahului de Indore. Dânsa a fost la Indore şi este interesată de proiectul templului. I-am scris trei scrisori dar n-am primit nici un răspuns. Aţi putea lua legătura cu dânsa, să aflaţi de ce nu a răspuns?

Dragă domnule Geist, vă rog să mă iertaţi că vă întreb atâtea, dar ştiu că sunteţi un adevărat prieten, de nădejde. Vă mulţumesc anticipat pentru amabilitate şi aştept cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră la cele 5 puncte, întrucât aş dori să-mi termin cartea până în iunie.

Cele mai bune urări de la soţia şi fiica mea,

Al dumneavoastră foarte sincer,

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

GEIST CATRE GORJAN

[Plic francat cu 31 cenţi, ştampila poştei : New York – 25 mar 1977, Bucureşti 2. 4. 77, scrisoare manuscrisă + xeroxul unei schiţe din 1964 ]

24 martie 1977

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

După catastrofa din România, de-abia ieri mi-au sosit primele veşti din Bucureşti. Sper că sunteţi bine, dumneavoastră şi familia dumneavoastră. Poate găsiţi timp să-mi comunicaţi că aşa stau lucrurile.

Nu v-am scris mai curând pentru că nu reuşeam să găsesc notiţele din 1964, cu desene şi măsurători ale coloanelor din Paris. Tocmai am dat peste ele şi vă trimit un xerox pe care cred că-l puteţi urmări.

Pe 3 dintre obiecte figurează câte două măsurători totale, una a Muzeului din Paris, cealaltă a mea .Nu mai ţin minte dacă măsurătorile înălţimii date de mine sunt reale sau ideale ( adică bazate pe ceea ce consideram eu a fi un modul mediu), dar probabil sunt cele reale. Oricum, singura diferenţăsemnificativă apare în cazul ghipsului. Cele două coloane înalte de lemn sunt secţionate în locul unde, pe desen, se vede o linie transversală. Comparaţi aceste dimensiuni cu cele din cartea mea din 1964 – de la nr. 126 – şi observaţi că în adâncime Coloana Steichen avea 14 ½ ţoli (37,0 cm), adică nu avea o secţiune pătrată. A fost secţionată în grădina lui Steichen de către Constantin Brâncuşi , care se pregătea să o ia de acolo, atunci când Steichen s-a întors în SUA. Două module întregi lipsesc acum ; cu siguranţâ Brâncuşi le-a folosit drept socluri. Nr 125 (al meu) pare să fie totuna cu I din desen, dar probabil a mai suferit secţionări după 1934, până la înălţimea actuală. Nr 123 (al meu) corespunde cu cifrele de la II. Coloanele I şi III se apropie foarte mult de idealul 1 : 2 : 4. Coloana II este mai lungă şi mai subţire, ca proporţii interioare, iar cea din ghips este mai scundă şi mai groasă.

Cred că am lămurit prin cele de mai sus cele mai multe din întrebările dumneavoastră, cu excepţia celei referitoare la posibila existenţă a unei coloane care s-ar fi pierdut, lucru de care nu-mi dau seama. Notaţi că nr. 123 se află acum la Paris în două bucăţi.

Mă voi ocupa de fotografii şi de desenul dumneavoastră. Cartea este pe drum. Încă o dată, sper că sunteţi bine cu toţii.

Cele mai bune urări,

Al dumneavoastră,

Sidney Geist

11 Bleecker Ny 10012

SUA

 

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în cerneală, în română, cu traducerea – în engleză- uşor modificată, scrisă de mâna fiicei. Redăm originalul românesc, aşa cum l-a conceput autorul, cu indicarea modificărilor din engleză]

Dragă domnule Geist,

Am primit scrisoarea Dv. din 24 martie, şi vă mulţumesc mult pentru preţioasele informaţii pe care mi le-aţi dat. Vă mulţumesc, de asemenea , şi pentru cartea trimisă [şi pe care abia aştept s-o primesc].

Peste câteva zile vă voi trimite un pachet (post parcel) cu trei cărţi în limba engleză, printre care şi un exemplar din “Brâncuşi în România” de Barbu Brezianu. Celelalte două au fost traduse în engleză de fiica mea, care este şi redactoarea cărţii lui Barbu.

Mi-a spus Barbu că el este persoana care v-a scris despre situaţia de la noi, după cutremur, care a fost îngrozitor. Din fericire am scăpat numai cu pagube materiale, nu prea mari. Toată familia mea apropiată este bine, dar am avut şi unele pierderi triste (un văr mort cu mai toată familia lui ). [Ultima informaţie lipseşte în textul englez].

Persoanele pe care le cunoaşteţi Dv. (Alexandrescu, Paleolog senior şi junior, ca şi toţi cei ce sunt legaţi de Brâncuşi) sunt sănătoşi

Bustul tatălui meu nu s-a spart, din fericire, dar s-a spart macheta Porţii Sărutului. Şi la muzeul din Craiova au fost stricăciuni. [În textul englez: Coloana Porţii s-a făcut bucăţi, iar Coapsa din marmură s-a ciobit].

Mai aştept să-mi scrieţi ce credeţi despre presupusa existenţă a unei a doua coloane de lemn pierdute la Paris, conform deducţiei mele din comparaţia mai multor fotografii vechi, cuprinzând coloane de lemn din atelierul lui Brâncuşi.

Cu cele mai bune salutări,

[ Ştefan Georgescu-Gorjan]

 

GORJAN CATRE GEIST

[ Chitanţă de expediere a pachetului, din l8. 4. 77 , cu nr 682 / 17350 , 54 lei]

[Cărţile expediate :

“Artistic Handicrafts in Romania” de Olga Horşia şi Paul Petrescu, UCECOM, Bucureşti, 1972 (traducere Sorana Chivu)

„Impressionism” de Eugen Schileru, Abbey Library , London, 1973 (Traducere Sorana Georgescu-Gorjan)

“Brancusi in Romania” de Barbu Brezianu, Editura Academiei, Bucureşti, 1976 (Traducere Delia Răzdolescu şi Ilie Marcu, Redactor Sorana Georgescu-Gorjan)

 

GEIST CATRE GORJAN

[Albumul “Brancusi. The Sculpture and Drawings” de Sidney Geist, Harry N. Abrams Inc., New York este expediat prin grija editurii pe adresa inginerului Gorjan , care-l primeşte la 12 iulie 1977]

 

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în creion]

Bucureşti, 15 iulie 1977

Dragă domnule Geist,

Vă mulţumesc pentru superba dumneavoastră carte, pe care am primit-o acum trei zile.

Este o realizare splendidă şi de departe cea mai frumoasă lucrare despre Brâncuşi pe care am văzut-o şi citit-o vreodată. Fiica mea (care este şi ea specialistă în Brâncuşi) şi soţia mea au admirat şi ele lucrarea dumneavoastră capitală. Vă felicit sincer şi mă mândresc că mă număr printre prietenii dumneavoastră.

Acum sunt gata cu cartea mea documentară despre Brâncuşi, inclusiv cu fotografiile. Sper că va fi interesantă.

Vă mulţumesc încă o dată pentru minunatul dumneavoastră dar şi sper să primesc curând veşti de la dumneavoastră.

Al dumneavoastră sincer

[Ştefan Georgescu-Gorjan]

 

GEIST CATRE GORJAN

[Plic francat cu 31 cenţi, ştampila poştei : New York – 24 aug. 1977, Bucureşti – 4. 9. 77, scrisoare mss]

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Mai întâi trebuie să-mi cer scuze că trece atâta vreme până ce scriu. Nu am niciodată timp suficient, nici măcar în perioada vacanţelor, care – iată – se apropie de sfârşit.

Am primit frumoasele cărţi pentru care vă mulţumesc mult, precum şi scrisoarea dumneavoastră foarte amabilă despre cartea mea. Mă bucur că v-a parvenit şi , chiar dacă nu e de mare ajutor în problema Coloanei Infinite, cel puţin are câteva imagini frumoase.

Barbu Brezianu a fost la New York de două ori. A stat câteva zile înainte să facă un circuit prin toată ţara, şi câteva zile după aceea. Bine înţeles că a văzut mulţi Brâncuşi şi cred că a avut un sejur interesant. Eu personal n-am făcut niciodată o astfel de călătorie în circuit prin Statele Unite, deşi am făcut odată un anumit tur al Franţei. Acum, însă , este rândul dumneavoastră să veniţi aici.

Sper că studiul dumneavoastră despre Brâncuşi merge bine şi abia aştept să-l citesc.

Cele mai bune urări pentru dumneavoastră şi familia dumnavoastră,

Al dumneavoastră,

Sidney Geist

11 Bleecker

NY 10012

SUA

 

GORJAN CATRE GEIST

[Ciornă în cerneală]

28 ianuarie 1978

Dragă domnule Geist,

Am avut plăcerea să vă trimit astăzi cu poşta separat două numere din revista românească de artă “Arta”, în care au apărut două articole importante de-ale mele.

Primul, intitulat „Machetele Coloanei Infinite de la Târgu-Jiu” demonstrează faptul că fotografia trucată publicată în 1938 în “Gorjanul” nu poate fi socotită adevărata machetă a Coloanei de la Tîrgu-Jiu, lucru pe care – cum bine ştiţi – îl susţin doi autori rău-intenţionaţi. Un rezumat cuprinzător (în franceză) al acestui articol se găseşte pe coperta 3.

Al doilea articol, publicat în “Arta” nr.8/1977, pp. 18-20 şi 36, este un studiu asupra tuturor Coloanelor Infinite din lemn ale lui Brâncuşi. Am reuşit să reconstitui înălţimile şi structurile originare ale coloanelor din lemn secţionate, precum şi să stabilesc că în atelierul lui Brâncuşi s-a mai aflat o coloană ˝ + 9 + ½ , pe lângă cea a lui Steichen. Este vorba de coloana S119 (Geist 1968). Pe desenul de la pagina 20, t înseamnă “tăiat”, “pierdută” = pierdut, “gips” = ghips. Celelalte notaţii se înţeleg uşor.

După cum puteţi vedea, la acest studiu contribuţia dumneavoastră ca şi cea a domnişoarei Marielle Tabart au fost foarte preţioase şi mi-au îngăduit să ajung la capăt şi să restabilesc datele iniţiale ale coloanelor. Numele dumneavoastră este menţionat foarte frecvent în acest articol.

Vă mulţumes încă o dată pentru sprijinul acordat acestui studiu.

Al dumneavoastră foarte sincer
[Ştefan Georgescu-Gorjan]

GEIST CATRE GORJAN

[Volumul “Brancusi /The Kiss” de Sidney Geist, Harper and Row, New York , 1978 ,i-a fost expediat inginerului Gorjan de către autor cu dedicaţie]

Lui Şt. Georgescu-Gorjan cu cele mai bune urări,

Sidney Geist

24 feb 78

[Semnalăm coincidenţa datei dedicaţiei, cu data aniversării a 40 de ani de la căsătoria lui Ştefan cu Voichiţa, chiar de Dragobete]

 

GEIST CATRE GORJAN

[ Plic francat cu 31 cenţi, ştampila poştei New York – 1 mar 1978 , Bucureşti – 1. 3. 78 , scrisoare manuscrisă]

27 februarie 1978

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

M-am bucurat când am primit ultima dumneavoastră scrisoare şi am aflat despre cele două articole ale dumneavoastră. Abia aştept să le citesc, căci am întotdeauna ceva de învăţat din ceea ce faceţi, ceea ce este departe de a fi cazul cu majoritatea celor ce scriu despre Brâncuşi. Aici n-a mai apărut nimic important despre Brâncuşi de câtăva vreme.Cred că obştea cercetătorilor s-a hotărât să mă lase pe mine să o fac, ceea ce este foarte ciudat, deoarece articole despre Picasso, Matisse şi alţi maeştri apar întruna, scrise de mulţi autori. Drept urmare, nu apuc să citesc ceva despre Brâncuşi decât atunci când dumneavoastră sau Barbu Brezianu scrieţi vreun articol. Am câteva articole în curs de definitivare de ceva vreme, dar a început să mă intereseze Cezanne şi acest lucru m-a împiedicat să le termin. O să vi le trimit când vor apărea. Tot n-am făcut preambulul la articolul din 1974 despre Coloana Infinită, deşi mă gândesc la aceasta de ani de zile.

Săptămâna trecută v-am trimis o cărticică pe care am scris-o despre Sărutul. La prima vedere paresă fie totul în ordine, dar după ce o studiezi nu se poate să nu bagi de seamă că este plină de greşeli şi de gafe editoriale . Oricât ar fi de greu de crezut, până ce am primit un exemplar legat, nu am avut idee de cum va arăta cartea, în întregime sau în detaliu. N-am făcut decăt să redactez textul cursiv – adică să citesc corecturile. Vă rog să fiţi indulgent.

Cele mai bune urări pentru dumneavoastră şi familia dumneavoastră,

Al dumneavoastră,

Sidney Geist

11 Bleecker

NY 10012 SUA

 

GORJAN CATRE GEIST

[ Copie îngrijită, în cerneală]

Bucureşti, 10 aprilie 1978

Dragă domnule Geist,

Acum câteva zile am primit amabila dumneavoastră scrisoare, precum şi frumosul studiu despre “Sărutul”. Sper că între timp aţi primit cele două exemplare din ARTA 77. Articolul meu despre “Coloanele Infinite ale lui Brâncuşi” îl socotesc foarte important, deoarece am reuşit să stabilesc dimensiunile originare ale coloanelor din lemn şi să descopăr că a mai existat o coloană cu formula ˝ + 9 + ½ , asemenea coloanei lui Steichen, dar mai scundă.

Cartea dumneavoastră despre “Sărutul” am citit-o integral şi cu mare atenţie şi am aflat de acolo puncte de vedere noi şi interesante, unele uluitoare. Aţi fost foarte supărat de felul în care se prezintă cartea, dar , cu toate că am citit-o cu mare atenţie, n-am reuşit să găsesc decât una sau două greşeli de tipar şi două sau trei ortografieri greşite ale unor cuvinte sau nume proprii româneşti.

Săptămâna viitoarevoi citi cartea împreună cu Barbu, în traducere orală, întrucât el doreşte să –i facă o recenzie pentru publicare într-o revistă de artă (probabil ARTA).

Mă bucur să vă dau de ştire că în ARTA 77, nr. 10-44/1977 tocmai a apărut un nou articol, de Dr Siegfried Salzmann şi de mine. Titlul este “Structura modulară a monumentelor de la Târgu-Jiu”. Cu poşta separat vă trimit un exemplar din această interesantă revistă românească.

Am tradus în limba franceză toate articolele publicate în l977 în ARTA, adică “Coloanele”, “Machetele” şi “ Structura modulară”. Ele alcătuiesc un studiu mai mare , care se va publica în numărul pe 1979 din “Revue Roumaine d’Histoire de l’Art”. Am dactilografiat câteva exemplare în plus şi vă pot trimite unul dacă doriţi.

Aş dori să aflu dacă credeţi că este posibil ca vreunul din aceste articole să se publice în engleză. V-aş putea trimite o traducere brută în engleză, dacă sunteţi de părere că ar putea interesa.

Nu pretind nici un fel de drepturi de autor , dar cred că studiul meu despre coloane ar merita să fie cunoscut în Statele Unite.

Tocmai am remis la ARTA 78 manuscrisul unui studiu mai cuprinzător despre “Templul din Indore”. O să apară în nr. 4/71978

O altă revistă, “Fotografia”, va publica alte scurte contribuţii de-ale mele la Arhiva Brâncuşi.Veţi primi câte un extras din aceste scurte studii, ilustrate cu fotografii.

Aştept cu nerăbdare scrisoarea dumneavoastră şi în special părerea despre versiunea în engleză.

Multe salutări de la soţia şi fiica mea,

Al dumneavoastră foarte sincer,

[Ştefan Georgescu—Gorjan]

GORJAN CATRE GEIST

[ Ciornă în cerneală. R nr. 936 din 12 aprilie 1978]

Bucureşti, 12 aprilie 1978

Dragă domnule Geist,

Vă trimit anexat în xerocopie cele trei articole ale mele publicate în revista ARTA 77, nr. 7, 8 şi 10-11/ 1977. Pe lângă xerocopii , trimit şi traducerea în franceză a textelor, astfel încât sper că îmi veţi putea înţelege mai bine studiile.

Cu prietenie

[ Ştefan Georgescu-Gorjan]

GEIST CATRE GORJAN

[ Plic francat cu 31 cenţi, ştampila poştei : New York – 31 mai 1978 , Bucureşti 9 iun 78, scrisoare dactilografiată]

31 mai 1978

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Mai întâi trebuie să încerc să scuz îndelunga mea tăcere. Am fost prins într-o serie de îndatoriri şi obligaţii fără sfârşit, din care am acum un scurt răgaz. Două zile după ce s-a încheiat anul şcolar, am organizat o expoziţie cu lucrările mele şi pe parcursul desfăşurării acesteia, a trebuit să rezolv problemele ivite în timp ce o pregăteam. A doua zi după ce am desfăcut expoziţia, am plecat în Florida să ţin o conferinţă şi m-am întors cu câteva zile în urmă. Acum mă pregătesc să vorbesc la Washington la 15 iulie, după care voi pleca de îndată la Vermont să predau timp de două săptămâni. După aceasta, mă voi ascunde undeva şi nu voi mai deschide gura.

Vă mulţumesc că mi-aţi trimis copiile articolelor dumneavoastră recente, care sunt o realizare splendidă. Aţi făcut un lucru excelent dând o explicaţie logică întregului material despre coloane. M-am bucurat să văd că explicaţi că “romboizii” nu sunt romboizi. Mi-am dat seama de acest lucru de mult şi dacă am întrebuinţat şi eu acel termen, am făcut-o de teamă că nu voi fi înţeles dacă voi folosi un altul!

Oare “măsurătorilelui Brezianu pentru Poartă, 1976”nu sunt măsurătorile mele din 1968, 1975? N-are mare importanţă. Ceea ce este fascinant aici este faptul că dumneavoastră şi Dr. S. demonstraţi caracterul modular al Porţii. Foarte frumos.

Am pe undeva măsurătorile mele pentru platformă, făcute la 6 dimineaţa într-o zi de iunie în 1964, după o noapte întreagă de stat în picioare în trenul de la Bucureşti la TJ., dar n-am fost în stare să le corelez vreodată cu celelalte măsurători. Am avut atâtea alte lucruri de făcut. Oricum, abia de curând mi-am dat seama că toate măsurătorile englezesşti trebuie transpuse în sistemul metric.

Acum însă, nu mai încape nici o îndoială că planul ideal a fost modular, după cum arătaţi.

Îmi scapă un singur lucru – ce înseamnă “Blocuri, Fig.l, 87 x 150 cm (Mp x 2 Mp)”, fără adâncime. Este vorba de stâlpii Porţii, proiectaţi pe sol? Probabil că pricep greu ceva şi m-aţi putea lămuri când veţi avea prilejul.

Sunt decepţionat că printre multele documente pe care le-aţi primit de la MNAM nu se află şi o copie a primelor dumneavoastră planuri pentru Coloana de la T.J.

Ce aveţi de gând să faceţi acum? Despre proiectul indian vorbesc multe persoane, neîndreptăţite să o facă. Sunt de părere că, în privinţa informaţiilor pe această temă, sunteţi singurul demn de încredere.

Deşi nu este de fapt o problemă artistică, nu se cunosc detaliile structurii intime a Porţii. De pildă, cum este construit lintoul? Nu sunt oare toate Săruturile plăci separate – cu excepţia celor de colţ? Coloanele [stâlpii] sunt alcătuite din 2 sau ‘ piese – şi astfel , dacă din 8, din aşa zisele dumneavoastră ‘blocuri’ ?

[Facsimil]

Mulţumesc pentru amabilele cuvinte referitoare la cartea mea “Sărutul”. V-aş fi recunoscător să-mi trimiteţi o listă cu greşelile de ortografie. Doar la pagina 111 sunt 5 greşeli! Eu am primit la corectat doar textul (p. 1-95) şi nimic altceva! Deşi îmi aparţine eroarea la Mihailovici…

Am câteva articole neterminate de luni de zile, deoarece m-am implicat în studierea lui Cezanne.Vi le voi trimite când vor fi publicate. Până atunci, felicitări pentru frumoasele demonstraţii şi cele mai bune urări , dumneavoastră şi familiei dumneavoastră,

Al dumneavoastră,

Sidney Geist

11 Bleecker St

NY 10012

SUA

GORJAN CATRE GEIST

[Copie dactilo]

Bucureşti, 14 august 1978

Dragă domnule Geist,

Vă mulţumesc pentru scrisoarea dumneavoastră din 31 mai, pe care am primit-o la 10 iunie, cu puţin înainte de a pleca din Bucureşti la o staţiune de la mare, unde am stat până la 10 iulie. La sfârşitul lui iulie, soţia mea şi cu mine am făcut o călătorie în Bulgaria. După ce m-am întors din călătorie, am reuşit în sfârşit să vorbesc cu domnul Alexandrescu ( a fost greu de găsit, căci a călătorit prin ţară şi în străinătate) şi am obţinut informaţia de care aveam nevoie.

Îmi cer scuze pentru întârzierea în a vă răspunde, dar acum sunt în măsură să răspund la toate întrebările.

Mai întâi, ce înseamnă “blocuri” , Fig.1, 85 x 170 cm. Nu este vorba de blocuri , ci de plăci din piatră gălbuie de Banpotoc, care acoperă lintoul Porţii, făcut din beton armat. Suprafaţa vizibilă este de 85 x 170 cm, dar nu li se cunoaşte grosimea . Am vorbit despre ele cu domnul Alexandrescu, care mi-a furnizat aceste amănunte.

Dânsul mi-a spus că Săruturile de pe lintou sunt tot plăci, cu siguranţă separate, dar nu ştiu câte alcătuiescu o latură.

Stâlpii Porţii sunt făcuţi fiecare din câte 8 bucăţi (blocuri masive), după cum corect aţi intuit şi schiţat.

În legătură cu proiectul indian, pot să vă anunţ că, în numărul din aprilie 1978 al revistei ARTA 78, o să-mi apară un articol mai lung: “Templul din Indore”. Va fi o contribuţie importantă pe această temă. Sper ca înainte de sfârşitul lui august să primesc câteva exemplare şi o să vă trimit primul exemplar, de îndată ce va apărea numărul respectiv din ARTA 78.

Mulţumesc foarte mult pentru amabila şi competenta apreciere asupra articolelor mele publicate în ARTA 77.

În următoarele numere din ARTA 78 mai am încă trei contribuţii :

  • des

pre coloanele gigantice plănuite de Brâncuşi

  • scrisori de la Constantin Brâncuşi
  • un articol despre cea de a 40-a aniversare a inaugurării ansamblului de la Târgu-Jiu

Sper deasemenea ca la anul să-mi public cartea “Am lucrat cu Brâncuşi”.

Al dumneavoastră,

[ ss în cerneală] Ştefan Georgescu Gorjan

str. Galaţi l8

sector 2

70212 Bucureşti

România

GORJAN CATRE GEIST

Copie dactilo, menţiunea Par avion]

Bucureşi , 11 noiembrie 1978

Dragă domnule Geist,

După cum v-am promis, la sfârşitul lui septembrie v-am expediat cu poşta separat un extras din articolul “Templul din Indor”, publicat de revista ARTA 78, nr. 4. Este un articol foarte interesant, care ar merita să apară şi în engleză, printr-un aranjament cu redactorul-şef de la ARTA. Bucureşti, care este de acord cu publicarea fără plata vreunui copyright.

Scriu cu atâta întârziere, deoarece am stat 30 de zile la spital, unde am fost operat. Acum mă aflu acasă, refăcându-mă după o lungă convalescenţă, dar sunt bine!

Vă rog să-mi confirmaţi primirea exemplarului din “Templul din Indor”, precum şi primirea scrisorii anterioare. Şi Barbu Brezianu a fost operat şi mă va vizita în curând acasă. Nu ştiu dacă v-a scris în ultima vreme.

Al dumneavoastră sincer,

Şt. Georgescu-Gorjan

Str. Galaţi 18

70212 Bucureşi

România

GEIST CATRE GORJAN

[ Plic francat cu 31 cenţi, ştampila poştei New York – 30 nov 1978, Bucureşti – 08. 12. 78,scrisoare manuscrisă]

30 noiembrie 1978

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Îmi pare foarte rău să aflu că aţi trecut prin greaua încercare a unei operaţii – dar mă bucur că acum sunteţi bine şi vă refaceţi . La fel şi Barbu, n-am avut habar că a fost operat.

Scrisoarea anterioară, în care menţionaţi publicarea iminentă a articolului dumneavoastră despre Templul din Indore, mi-a parvenit la timp. Nu părea să ceară vreun răspuns, iar eu aşteptam să vă citesc în curând articolul. Din păcate, ARTA 78, nr. 4 nu a sosit încă. O aştept cu nerăbdare şi mari speranţe. Vă voi scrie de bună seamă când voi fi citit articolul şi voi studia şi posibilitatea unei publicări aici.

Până una alta, aveţi grijă de dumneavoastră şi staţi departe de spitale!

Cele mai bune urări pentru dumneavoastră, soţia şi fiica dumneavoastră,

Al dumneavoastră,

Sidney Geist

11 Bleecker

NY 10012

GORJAN CĂTRE GEIST

[ Copie dactilo, semnată, cu menţiunea par avion]

Bucureşti, 26 aprilie 1979

Dragă domnule Geist,

A trecut destulă vreme de la ultima mea scrisoare către dumneavoastră. Între timp v-am expediat din nou articolul despre Templul din Indore, şi sper să-l primiţi curând.

În ultimele luni, am realizat un mai vechi proiect de-al meu, început încă din 1970: Am reuşit să termin un studiu despre “Ovoidul în opera lui Brâncuşi”. Lucrarea este structurată în trei părţi care pot fi publicate independent. Sper să poată apărea în ARTA 79 şi, poate, în traducere franceză în Revue Roumaine d’Histoire de l’Art. Am ajuns la câteva concluzii interesante, după cum veţi vedea când veţi citi articolul. Demare ajutor mi-a fost catalogul dumneavoastră rezonat din “Brancusi. The Sculpture and Drawing”. V-aş rămâne îndatorat dacă mi-aţi acorda permisiunea de a reproduce cam 25 de figuri din cartea dumneavoastră. Vă mulţumesc anticipat pentru amabilitate.

Tot în ARTA 78 am publicat un articol despre “O coloană gigantică”, iar în numărul din octombrie un important articol “ Patruzeci de ani de la inaugurarea ansamblului monumental de la Târgu-Jiu”. Am dat acolo o cronologie precisă a construirii Coloanei, Porţii, Mesei şi Scaunelor.

Trei articole publicate în ARTA 77 vor apărea şi în franceză în “Revue Roumaine d’Histoire de l’Art” – caietul pe 1979. Acesta va apărea probabil la toamnă. Veţi primi de la mine comunicarea, de îndată ce o voi căpăta de la redacţia revistei.

Am primit de la doamna Marielle Tabart planurile Coloanei Infinite (un proiect intermediar) cu 12 elemente întregi. Voi scrie un articol şi despre acest proiect, probabil tot în ARTA.

Numărul pe ianuarie din ARTA cuprinde traducerea integrală (făcută de mine) a catalogului expoziţiei Brâncuşi din 1926 de la Galeria Brummer.

Am acum timp destul şi, după cum vedeţi, închin o mare parte studiilor despre Brâncuşi, atâta vreme cât mai am mintea limpede. Eu sunt acum, din păcate, cel mai bătrân dintre colaboratorii lui Brâncuşi din România (şi poate din străinătate) : bătrânul V:G: Paleolog a decedat nu de mult, la etatea de 88 de ani.

Sper să primesc veşti de la dumneavoastră în următoarele săptămâni.

Rămân al dumneavoastră,

Ştefan Georgescu-Gorjan

 

GEIST – GORJAN

[ Plic francat cu 31 cenţi, ştampila poştei Amagansett – 24 aug. 1979 , primit la 9 sept. dactilogramă]

Dragă domnule Georgescu-Gorjan,

Vă rog din nou să mă iertaţi pentru încetineala cu care vă scriu. Se pare că nu am niciodată timp de-ajuns pentru lucrurile pe care doresc să le fac..

Sunt plin de admiraţie pentru toate lucrările despre Brâncuşi pe care le proiectaţi şi abia aştept să le văd apărute. Mă amuză să citesc că veţi lucra la Brâncuşi “ atâtta vreme cât mai am mintea limpede”.Aveţi o minte limpede precum cristalul.

Am primit articolul despre templul indian şi este bine că tot materialul este strâns aici. Ceea ce am avut eu de spus despre acest subiect nu are importanţă, fiind la mâna a doua sau a treia. Am sperat să aflu ceva nou de la dumneavoastră dar se pare că nimeni , cu excepţia poate a lui Brâncuşi , nu a avut o idee clară despre acest lucru.

Am două sau trei mici observaţii. Scrieţi la pagina 26 : “După Henri-Pierre Roche, Brâncuşi s-ar fi oprit în Egipt, lucru neconfirmat de alte mărturii”. Dar în cartea lui Giedion-Welcker, pagina 35, Brancuşi este pe o cămilă, pe o fotografie cu legenda “Cairo, 1937”. La pagina 27 a articolului dumneavoastră, referitor la macheta templului: “jumătate din machetă fiind expusă la New York în 1937″. Întreaga Coloană a Sărutului din ghips a fost expusă la NY în 1933-34, nu a existat nici o expoziţie în 1937. Datarea Regelui Regilor dă întotdeauna bătaie de cap; este vorba însă de o lucrare mare, pe care Brâncuşi nu o putea ascunde în atelier.Nimeni nu-şi aminteşte s-o fi văzut înainte de Războiul al doilea mondial, nici nu există , pare-se, fotografii ale lucrării înainte de război, ci doar fotografii făcute în timpul războiului sau după. Data trebuie lăsată acolo, până ce apareceva care s-o poată muta mai devreme.

În ce mă priveşte, am lucrat foarte puţin despre Brâncuşi, fiind captivat de probleme fascinante legate de Cezanne. Am vorbit ânsă despre Brâncuşi la Londra în martie trecut. Am gata un articol despre Constantin Brâncuşi , de peste un an, schiţe pentru alte trei articole, şi note pentru şi mai multe Când să le fac pe toate ? Propriul meu cap nu prea se simte asemeni cristalului – mă surprind uitând lucuri.

Poate, totuşi , că mă va trezi activitatea dumneavoastră.

Sper că nu v-a întîrziat faptul că nu v-am scris despre permisiunea de a folosi fotografiile mele.Vă rog să le utilizaţi

Abia aştept să vă citesc, ca întotdeauna, şi sper ca lucrurile să meargă bine, pentru dumneavoastră, familia şi mintea dumneavoastră.

Al dumneavoastră sincer,

Sidney Geist

Până la 1 sept.:

Box 725

Amagansett, NY 11930 SUA

 

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

 

În ziua de marţi 5 martie 1985, ora 22.15, inima inginerului Coloanei a încetat să mai bată, după o grea suferinţă.

………………………………………………………………………………………………

GEIST CATRE GORJAN

[ Carte poştală, ilustrată pe verso cu 5 schiţe, invitaţie la vernisaj, ştampila poştei New York – 2 sep. 1988]

Sidney Geist Sculptură Pescarul, 1951, şi lucrări recente

Sept. 14 – oct. 8 Vernisaj, 14 sept, 6-8 pm

Galeria Ingber, 415 W. Broadway (221)226-2221

marţi-sâmbătă 10-6

[Facsimil]

 

SORANA GORJAN CATRE GEIST

[ Ciornă în cerneală]

8 ianuarie 1989

Stimate domnule Geist,

Mulţumim pentru amabila invitaţie la expoziţia dumneavoastră. Din nefericire, tatăl meu, Ştefan Georgescu-Gorjan, nu s-a putut bucura de ea, întrucât a murit la 5 martie 1985.

Una din ultimile sale dorinţe a fost să i se publice cartea despre Brâncuşi şi să vă trimită un exemplar.

Îmi face plăcere să vă aduc la cunoştinţă că “Amintiri despre Brâncuşi” a apărut în sfârşit şi că ieri am îndeplinit dorinţa Tatei, trimiţându-vă un exemplar, cu poşta separat.

Cartea cuprinde amintirile Tatei despre Coloana Infinită. Un alt volum, care include scrierile sale despre Templul din Indore, ar putea apărea în viitor.

Mama şi cu mine apreciem foarte mult lucrările dumneavoastră, după cum le aprecia şi Tata, şi nădăjduim că vă va plăcea cartea sa.

Vă dorim un an nou fericit şi aşteptăm cu nerăbdare veşti de la dumneavoastră,

Sorana Georgescu-Gorjan

GEIST CATRE SORANA GORJAN

[ Plic francat cu 45 cenţi, ştampila poştei New York – 2 feb 1989, Bucureşti – 23. 2. 89. Scrisoare manuscrisă]

1 februarie 1989

Stimată doamnă Georgescu-Gorjan,

Sunt mâhnit să aflu trista veste despre tatăl dumneavoastră, pe care l-am respectat şi la care am ţinut. A fost un om cu un caracter integru şi cu un admirabil spirit ştiinţific. Sunt foarte mişcat să aflu că a dorit să primesc un exemplar din cartea sa. Cu siguranţă că tot ceea ce avea dânsul de spus despre Brâncuşi era important, fără a pune la socoteală cât îi suntem de îndatoraţi pentru contribuţia sa la realizarea Coloanei Infinite.

Primiţi cele mai bune gânduri şi urări de anul nou, pentru dumneavoastră şi mama dumneavoastră. Abia aştept să citesc cartea tatălui dumneavoastră, pentru care vă mulţumesc mult.

Al dumneavoastră sincer,

Sidney Geist

P.O. Box 58, New York 10101 SUA

Mergi Sus