Coloana Infinita, restaurata

(Articol publicat in revista „Sculpture”, Washington, nr 1, 2002, p.20-23 si tradus cu permisiunea autoarei, pentru a fi inclus in site-ul de fata)

Putin mai mult de un an s-a scurs de la incheierea lucrarilor de restaurare a Coloanei infinite a lui Brancusi de la Targu Jiu, Romania. Proiectul, inceput in mai 1996, cand Fondul Mondial al Monumentelor a inscris sculptura in lista de Supraveghere a Monumentelor Mondiale, a cuprins, pe langa FMM , guvernul roman, Banca Mondiala, UNESCO precum si fonduri de la Fundatia Henry Moore si de la numerosi donatori particulari. Restaurarea, vizand „de departe cea mai simpla structura cu care a avut vreodata a face FMM”, dupa opinia lui John Stubbs, vicepresedinte al FMM pentru programe, a fost o chestiune de neobisnuita durata, punctata de o serie de simpozioane tehnice. Prelungirea si amanarile n-au avut nimic de a face cu politica, cum s-ar intelege din aprinsele discutii care au divizat comisiile in trecut. Au fost mai degraba rezultatul unor considerente practice ivite in timpul desfasurarii proiectului – mai presus de orice, intelegerea in 1999 a faptului ca acel controversat plan initial de restaurare propus de Radu Varia se baza pe false supozitii.Un alt factor a fost desigur localizarea monumentului. Nici azi Targu Jiu nu este usor accesibil si suntem tentati sa credem ca in 1937 izolarea sa a facilitat ridicarea unui monument atat de profund ermetic , departe de mintile conservatoare care stopau comenzile in centre mai mari. /1/ Nu putem sa nu ne gandim ca intr-o arena publica mai vasta multe din momentele nefericite ale restaurarii ar fi avut o desfasurare diferita. Ceea ce urmeaza este un rezumat al evenimentelor care marcheaza acest important proiect de restaurare incununat de succes. /2/

Apelul de a „salva Coloana” a fost initiat de romanul Radu Varia , care, la inceputul anilor ’90 a infiintat Fundatia Internationala Constantin Brancusi, cu sedii la New York si, din 1992, la Bucuresti. Pana in 1996 a reusit ca Lista de Supraveghere a FMM sa includa Coloana, in speranta atragerii unui sprijin financiar international.

Acest succes initial I-a permis sa promoveze un program de restaurare, controversat de la bun inceput. Varia a propus inlocuirea stalpului central, structurat din trei tronsoane din otel in consola, cu unul nou din otel inoxidabil, pretinzand ca cel original era corodat iremediabil. /3/

Totusi, in septembrie 1996, competenta lui Varia in a administra proiectul , precum si metodele sale au fost puse in discutie. Coloana este compusa dintr-o serie de moduli din fonta, „insirati” pe un miez din otel carbon. Desi termenul „insirati” sugereaza ceva usor, masivele elemente au nevoie de o macara pentru a fi deplasate Primul accident a avut loc cand Varia nu a comandat o macara de inaltime potrivita si a deteriorat cativa moduli la demontare. Situatia s-a inrautatit cand a dispus sa se taie un disc de 12 cm intr-unul din moduli si sectiuni patrate din stalp, chipurile ca sa se efectueze studii metalurgice. Nici un fel de rezultate nu au iesit la iveala, dar acele portiuni nu au mai fost vazute vreodata.Au trebuit turnate si sudate altele pentru a astupa gaurile. /4/

In primavara lui 1997, ca raspuns la ingrijorarea insistent exprimata de specialistii in Brancusi, FMM a intervenit direct. Promitand un sprijin foarte necesar si intrand in tratative cu Ministerul Culturii, FMM a preluat proiectul Varia. In discutiile initiale, FMM si Ministerul au acceptat argumentele lui Varia referitoare la gradul avansat de coroziune a stalpului. /5/

In fata controverselor care continuau in legatura cu restaurarea, Ion Caramitru, pe atunci ministrul Culturii, a invitat experti UNESCO in noiembrie 1997, scriindu-i lui Mounir Bouchenaki, Director al Patrimoniului Cultural. /6/ Intr-un raport publicat in mai 1998, UNESCO a declarat ca Coloana este o performanta inginereasca si a recomandat sa se faca toate eforturile pentru a proteja integritatea structurii sale. Guvernul roman a comandat atunci noi teste asupra stalpului, care au confirmat observatia UNESCO ca nu era deloc atat de deteriorat cum se pretindea. Ba dimpotriva, cu doar 2% coroziune detectata, s-a constatat ca stalpul era intr-o stare structurala suficient de buna ca sa fie pastrat. /7/

In afara stalpului, expertii UNESCO au luat in considerare diferitele optiuni existente pentru resaturarea si metalizarea modulilor. Problema care se afla in fata restauratorilor era gasirea unei modalitati de a echilibra „reparatiile” (intrucat unii moduli aveau clar nevoie de reparare) cu pastrarea suprafetei originale a modulilor din fonta. Punand la indoiala valoarea optiunii de a face „ca nou” un monument de 60 de ani, raportul UNESCO atragea atentia asupra pericolului unei restaurari excesive a suprafetelor. /8/ Pentru metalizare, se recomanda folosirea unor metode care sa respecte limitele procedeelor tehnice existente in 1938 si alegerea unui aliaj in conformitate cu culoarea originalului./9/

Intrucat acum planul original de restaurare al lui Varia era considerat nejustificat, FMM s-a confruntat cu necesitatea redefinirii proiectului de la zero. Din fericire a facut-o fara ezitare, asumandu-si raspunderea pentru intarzieri. Conform recomandarilor UNESCO, FMM a convocat o conferinta a expertilor in iunie 1999 , ca sa se decida asupra unui nou plan de restaurare, mai putin distructiv./10/ La aceasta conferinta, Marielle Tabart, curator al Atelierului Brancusi de la Centrul Georges Pompidou, a argumentat convingator ca nu trebuie omisa luarea in considerare a dovezilor oferite de fotografiile facute Coloanei imediat dupa terminare de catre Brancusi insusi, intrucat acestea arata aspectul original al finisarii./11/

Dupa aceasta conferinta, s-au efectuat testari suplimentare, proiectul a fost redefinit, s-au obtinut aprobari si s-a organizat o licitatie mandatata de Banca Mondiala. In cele din urma, lucrarile au demarat serios la 1 octombrie 2000, sub supravegherea unui manager de proiect numit de FMM, Mihai Radu, un arhitect de origine romana de la firma newyorkeza Lauster &Radu, folosind drept contractor roman SC Turbomecanica din Bucuresti. Lucrul s-a desfasurat neintrerupt pana la terminare, la 15 decembrie 2000./12/

Cercetatorii din intreaga lume veniti la un simpozion Brancusi la Targu-Jiu in primavara lui 2001 au considerat ca FMM a luat hotararea corecta in asigurarea unui echilibru intre conservare si restaurare. A reusit sa restaureze Coloana pe cat posibil fara sa incerce sa stearga trecerea vremii si a avut grija ca nimic din cele realizate sa nu fie ireversibil. /13/ Din aceste considerente si multe altele, restaurarea a fost elogiata ca un succes stralucit.

Acum cand din fericire Coloana este din nou alaturi de noi, Mihai Radu se confrunta cu problema aranjarii peisajului din jurul sculpturii, ale carei proportii au depasit integrarea in natura in ziua in care Brancusi s-a hotarat sa creeze o lucrare care necesita participarea unui inginer. Pentru comunitatea istoricilor de arta, acest lucru releva masura in care istoria asa-numitei Sculpturi Moderniste este captiva intr-un hatis de definitii inadecvate. Caci in acea zi, o opera de arta ,care fusese conceputa in atelier si apoi explorata in gradina unui prieten, a intrat intr-un domeniu cu totul diferit – cel al monumentului. Oare pastrarea stalpului original inseamna a fi fetisist in privinta structurii sale? Fara doar si poate ca nu, daca se ia in considerare faptul ca reprezinta o solutie creativa si tehnica totodata, la care s-a ajuns prin parteneriatul plin de succes al lui Brancusi cu inginerul Stefan Georgescu-Gorjan in proiectul initial. Celor care au vazut Coloana demontata li s-a parut fascinanta inventivitatea si simplitatea schemei. Dar celor care se duc sa vada monumentul, le este limpede de ce are Coloana un asemenea impact asupra generatiilor ulterioare.

Intrucat semimodulul de la baza creeaza iluzia unei inradacinari, avand aspectul unei incastrari in sol, Coloana de la Targu Jiu este o lucrare care ne face sa privim altfel. Cum nimic in jur nu ne distrage atentia,ea ne sileste sa cuprindem cu privirea spatiul pe care-l umple, sa contemplam cerul si sa acceptam aspectul experiential al privirii implicand trupul si simturile.

NOTE

1. Monumentul a fost comandat in 1935 in amintirea soldatilor care s-au jertfit in timpul primului razboi mondial, in timpul unei batalii decisive la Jiu.Dupa inaugurarea din 1938, a fost donat oficial municipalitatii din Targu Jiu, care este proprietarul sau legal. In 1992, intreg ansamblul din Targu Jiu a fost declarat „bun de utilitate publica si interes national” de catre guvernul Romaniei.

2. Acest raport a fost elaborat dupa deplasari efectuate in august 2000 la locul unde se afla Coloana demantelata, inainte de inceperea restaurarii si in 2001, cu ocazia conferintei Brancusi la apogeu. Noi perspective,organizata de UNESCO si Academia Romana. Au fost de mare ajutor documentatia oferita de Maria Berza, secretar de stat,documentele de arhiva pastrate de Marielle Tabart la Centrul Pompidou din Paris precum si informatiile furnizate de Virgil Calea, director de programe la „Turbomecanica” din Bucuresti.Imi exprim profunda gratitudine pentru acest pretios ajutor.

3.Vezi Susan E. Milligan si Judd Tully, Endless Problem in ARTnews, octombrie 1995, p.126-130.In iunie 1996, Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului care a lucrat cu Brancusi la Coloana in anii ’30, a scris Directiei Generale a Patrimoniului Cultural National, criticand propunerea de a se demonta Coloana (vezi documentatia Berza).

4. Ministerul Culturii a raportat profanarea respectiva in ianuarie 1997, dar nu s-a facut publicitate internationala. Mult mai tarziu, Victor Nita a publicat fotografii relatand deteriorarea , intr-un articol din revista romana „Flacara” (iunie 2000). Modulul in cauza este al 15-lea, langa varful monumentului.

5. Comunicare verbala de la Dr Lois Patison de Menil care, in calitate de reprezentant FMM, a intervenit in negocieri in Romania in 1997. Prin stradaniile dansei, s-a obtinut sprijinul Bancii Mondiale in 1998.

6. O delegatie UNESCO a venit in Romania intre 30 noiembrie si 5 decembrie 1997, incluzandu-l pe Claude Forrieres, care, impreuna cu Marielle Tabart au oferit un raport preliminar in ianuarie 1998.

7. Guvernul roman a alocat fonduri pentru cercetari si teste. SC Vulcan SA a realizat testari cu particule magnetice si ultrasunete asupra stalpului pentru a evalua situatia fisurilor din placile metalice si din suduri, iar ICEM a analizat mostre de metal. S-a constatat ca stalpul original din otel este facut din otel carbon cu o capacitate de fisurare joasa si usor sudabil. S-a ajuns la concluzia ca in 1937 s-a folosit un otel de buna calitate. Vezi „Recomandari pentru Tratarea Ansamblului Monumental Brancusi” – raport al sesiunii din cadrul simpozionului tehnic „Brancusi – solutii si responsabilitati”, sponsorizat de FMM, care a avut loc la 2-8 iunie 1999, la Targu Jiu si Bucuresti.

8. Proiectul Varia prevedea smirgheluirea modulilor Vezi scrisoarea din 3 iunie 2000 adresata ministrului Culturii, Ion Caramitru, din documentatia Berza.

9. Compozitia acestui aliaj s-a stabilit dupa urme ale metalizarii originale. Comunicare verbala de la Mihai Radu. Din scrisori reiese ca Brancusi ar fi dorit o suprafata aurie dar a renuntat din cauza limitarilor tehnice. Vezi documentele publicate de Pontus Hulten, Natalia Dumitresco, Alexandre Istrati in Brancusi (New York, Abrams, 1991), p. 221-227.

10. Simpozionul international „Brancusi – Solutii si responsabilitati” (op.cit) a fost condus de Mihai Radu si John Stubbs.si a strans laolalta experti in tehnica si in muzee, reprezentanti ai Uniunii Romane a Artistilor Plastici si ai Fundatiei Internationale Constantin Brancusi , precum si specialisti in istoria artei si Brancusi.

11. Vezi raportul sesiunii „Finisari exterioare” in documentele simposionului tehnic 1999. Aceste imagini arata ca finisarea nu semana nici pe departe cu suprafata ca de oglinda, preconizata de Varia. Fotografiile sunt publicate in La Colonne sans fin. Les carnets de l’Atelier Brancusi (Paris, Centre Georges Pompidou, 1998).

12. Au mai ramas de rezolvat cateva lucruri – placa superioara avea o deschidere prea mare, vizibila de jos. Acest element fusese adaugat pentru a asigura ventilarea in interiorul stalpului si a evita condensarea. Si mai trebuia acoperita si placa de beton a fundatiei cu aspect dizgratios.

13. Din acest motiv, in conformitate cu constructia originala, modulii nu au fost sudati intre ei ci etansati cu silicon pentru a reactiona mai bine la vant si miscare, intrucat Targu Jiu se afla intr-o zona seismica. Vezi scrisoarea lui Georgescu-Gorjan catre Brancusi din 18 octombrie 1937 in Hulten, op.cit, p.227.

xxx
Alexandra Parigoris a predat istoria sculpturii la Universitatea din York. In prezent locuieste la Chicago si lucreaza in calitate de cercetator independent.

Materialele sunt preluate din vechiul site ” Endless Column.net” , decembrie 2003.

Mergi Sus