Multumiri, doamnei Sorana Georgescu Gorjan

Intreaga noastra gratitudine, dnei Sorana Georgescu Gorjan, care ne-a pus la dispozitie documentele si fotografiile din arhiva personala pentru realizarea acestui site.

Omagiu adus la Academia Romana

Brancusi,  un loc in Patrimoniul Mondial

Operele lui Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj – d. 16 martie 1957, Paris) se vând la casele de licitaţie din lume la preţuri mari, care le justifică valoarea şi unicitatea.
 Cunoscut pe întregul mapamond, cel care avea să schimbe viziunea asupra sculpturii şi asupra artelor, în general, la începutul secolului XX, marele Constantin Brâncuşi, supranumit „patriarhul sculpturii moderne”, continuă să rămână… francez. De ce?! Pentru că acolo şi-a împlinit destinul şi opera; pentru că acolo se află, recompus, atelierul său parizian, din Impasse Ronsin, care cuprinde lucrările donate de către marele artist statului francez, împreună cu toată recuzita atelierului. Şi pentru că acolo, în pământul Franţei, îşi duce somnul de veci, în cimitirul Montparnasse. Poate de aceea francezii îl consideră al lor. Dar Brâncuşi aparţine lumii întregi; aparţine tezaurului cultural al omenirii.
România este însă posesoarea unicului ansamblu sculptural lăsat de Brâncuşi omenirii – Monumentul „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu.
Continuare »

Habent sua fata columnae

Monumentul inaltat sub o zodie fericita va avea de traversat numeroase vicisitudini. Urmeaza razboiul, apoi perioada comunista. Sculptorul devine „persona non grata”.
Lungi ani de detentie ii asteapta pe Gheorghe Tatarescu, Ioan Bujoiu, Stefan Georgescu-Gorjan. In 1950 se distruge pretioasa arhiva a familiei Tatarescu. Dispare si caietul cu notite stenografiate de inginerul Gorjan. Prin anii 50 se incearca daramarea „Coloanei”, aplicandu-i-se o forta de tractiune de 8800 kgf. Perfecta verticalitate, verificata in1937, este inlocuita cu o usoara deviere, masurata la cererea inginerului Gorjan, in 1964 si 1984.
Constient de importanta pastrarii monumenului, inginerul elaboreaza proiecte de restaurare-remetalizare in 1965-1966 si 1975-1976 si supravegheaza respectivele operatii. Concepe si un proiect de revizie capitala. Investigatiile amanuntite efectuate in 1983 si 1984 de o echipa de la INCERC, pe baza documentelor furnizate de inginer, conduc la concluzia ca starea de conservare a Coloanei este buna si se recomanda doar remetalizarea. Continuare »

Finis Coronat Opus

„De aplecat spre pamant e mai usor. Dar o sa fie greu cand va trebui s-o inaltam din nou.” Cuvintele profetice spuse de personajul Brancusi in piesa de teatru „Coloana” de Mircea Eliade s-au adeverit prin cei patru ani scursi intre momentul decapitarii monumentului, in 1996, de Ziua Crucii,si refacerea lui, in decembrie 2000.
Timp de patru ani, stalpul de otel al „Coloanei” a ramas descoperit, prada vantului si zapezilor, folosit de ciori drept cuib. Modulele din fonta, smulse brutal, s-au fisurat, lovite cu barosul. Carota perforata in ultimul modul intreg va pune probleme dificile. Daca n-ar fi existat acea brutala imixtiune, „Coloana” ar fi putut rezista inca multa vreme.
I se datoreaza ministrului Culturii, Ion Caramitru, stoparea nefastei initiative a inlocuirii operei cu un surogat. La sfatul expertilor UNESCO , cu sprijinul financiar al Bancii Mondiale si al Fondului Mondial al Monumentelor, s-a purces la o restaurare reala, pe baza proiectului elaborat de colectivul Uniunii Artistilor Plastici. Continuare »

Mergi Sus